Migranţi proveniţi din România domină comunităţile de străini din Spania

0
 
Aproape 4 milioane de permise de şedere au fost acordate cetăţenilor din alte ţări care trăiesc în Spania. Mai mult de jumătate au fost acordate după venirea la preşedinţia guvernului a lui Jose Luis Rodriguez Zapatero, perioadă în care a avut loc "invazia" persoanelor provenite din Romania, favorizată mai ales după 1 ianuarie 2007, dată la care această ţară a intrat în Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, se arată într-un articol publicat de ziarele ABC şi "Periodista Digital".
 
Adevărul este că azi harta Spaniei de la comunitate la comunitate şi de la imigrant la imigrant se vopseşte în culori net diferite celor de acum patru ani. Colectivitatea românilor este cea mai mare în rândul imigranţilor în opt regiuni, depăşându-i chiar pe marocanii din regiuni autonome precum Castilla-La Mancha sau Aragon, sau pe cea a ecuadorienilor, din Comunidad de Madrid. În urmă cu patru ani ei nu reprezentau decât o ţară în plus, fără prezenţa sau importanţa vreunui loc anume.
 
Situaţia este similară oriunde ai îndrepta privirile. Un exemplu este Andaluzia, cu mai puţin de 5.000 de români cu permis de şedere la încheierea primului semestru al anului 2004, faţă de circa 80.000 la sfârşitul anului 2007. Însă chiar şi aşa nu se puteau compara cu marocanii care se apropiau de 100.000. În mod special situaţia se concentrează în şapte provincii, chiar dacă în unele mai mult decât în altele: Almeria, Barcelona, Castellon, Madrid, Toledo, Valencia şi Zaragoza.
 
Şi unele mai mult decât celelalte deoarece românii care trăiesc la Madrid (140.333) sunt de cinci ori mai numeroşi (27.435) decât cei din Barcelona. Deosebit de semnificativă este situaţia la mai puţin de 300 de kilometri sud de Barcelona, la Castellon, dacă ţinem cont de diferenţa de locuitori dintre cele două.
 
La nord şi la sud, în comunităţile scăldate de Mediterana şi în cele din centrul peninsulei, comunitatea română s-a implantat profund în Spania. Asturias, Cantabria şi Ţara Bascilor, la nord. Castilla-La Mancha mult mai la sud, dar şi Comunidad Valenciana dacă privim la est. Şi, desigur, la Madrid, îi ciuda ecuadorienilor care până de curând dominau această regiune.
 
Nici La Rioja nu scapă, după cum nici Aragonul. Marocul, care până de curând se situa pe primul loc în opt comunităţi, şi-a văzut redusă puterea la cinci: Andaluzia, insulele Baleare, Catalonia, Extremadura şi Murcia. Portugalia îşi menţine hegemonia în Galicia, ca şi Bulgaria în Castilla şi León, Germania în insulele Canarias şi Ecuadorul în Navarra. Este o hartă heterogenă, net diferită la acest început de an 2008, comparativ cu ceea ce exista înainte de venirea PSOE la guvernare.
 
Permisele de şedere s-au acordat într-un mod pe care l-am putea denumi "nediscriminat" dacă se au în vedere cifrele şi procentele din cele 10 provincii care "au primit" cei mai mulţi imigranţi, ţinând cont în toate cazurile de cifrele iniţiale, foarte mici exceptând Zaragoza, care s-a confruntat cu o creştere de 276%, de la 29.682 de imigranţi cu permis de şedere la cei 111.727 actuali.
 
Şi alte provincii s-au confruntat cu cifre superioare, precum Avila şi Ciudad Real, cu creşteri care au depăşit 400%. Importanta venire a românilor şi, în mai mică măsură a bulgarilor, este legată de libera circulaţia în UE după 1 ianuarie 2007. De fapt, în cazul românilor, s-a înregistrat o creştere de la 211.325, la sfârşitul anului 2006, la 603.889 la finele lui 2007; iar în ce-i priveşte pe bulgari, de la 60.174 la 127.058. Nativii din România şi Bulgaria pot intra liber în Spania în calitate de membri ai UE, dar au nevoie de permis de muncă, cel puţin până la 31 decembrie anul acesta.
 
Înainte de această dată, Spania trebuie să decidă dacă va prelungi alţi doi ani acest moratoriu, sau dacă va ridica restricţia. Deşi ideea iniţială era de a permite deja libera circulaţie a muncitorilor, trebuie să se vadă întâi de toate care este mersul economiei pentru a lua o decizie, deoarece nu trebuie uitat faptul că mulţi dintre românii care au venit în Spania lucrează în sectorul construcţiilor, unul din domeniile afectate de criză.
 
În orice caz, se apreciază că la fel ca în Polonia, pe măsură ce nivelul de trai va creşte în România, afluxul de muncitori spre Spania să fie tot mai mic şi ca o parte dintre români să se întoarcă, aşa cum au solicitat autorităţile române, care au început să se confrunte cu o lipsă a mâinii de lucru în ţară.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.