Necoordonare între legile transparenţei şi alte acte normative

0
 
Studiul "Legislaţia şi practica transparenţei în ţările membre ale Uniunii Europene", realizat în România, Cehia şi Letonia, ale cărui concluzii au fost discutate pe 5 mai, într-o conferinţă organizată de Institutul de Politici Publice (IPP), relevă o slabă organizare a ministerelor în ceea ce priveşte mecanismul prin care se aplică Legea privind accesul la informaţiile de interes public.
 
Directoarea IPP, Violeta Alexandru, a afirmat că studiul arată faptul că în toate cele trei ţări există confuzie şi necoordonare între prevederile Legii 544/2001, prin care se garantează accesul la informaţiile publice şi alte acte normative adoptate anterior sau ulterior legii amintite.
 
"În cele trei ţări, aplicându-se un set de întrebări standard, s-a putut compara viteza de răspuns şi conţinutul. Din punctul de vedere al României, am prezentat răspunsurile ministerelor, arătând faptul că peste jumătate dintre ele nu au răspuns în termen legal şi a trebuit să insistăm, să sunăm în repetate rânduri, ceea ce este diferit faţă de practica obişnuită a institutului" – a declarat Alexandru, adăugând că, în mod normal, IPP acţionează în instanţă instituţiile care nu răspund în termenul legal.
 
Potrivit sursei citate, în timpul realizării studiului, persoanele din ministere abilitate să aplice legile transparenţei au motivat întârzierea răspunsului prin faptul că volumul nu le-a permis să se încadreze în termene sau au invocat colaborarea extrem de dificilă cu diversele departamente din instituţie.
 
"Foarte multe instituţii au transmis pe email răspunsuri care, la o privire scrupuloasă, puteau fi foarte greu asociate cu un răspuns oficial, ele fiind trimise de la adrese de email personale, cu titulaturi de la de amuzante la ridicole. Acest lucru ne-a pus serioase semne de întrebare" – a susţinut Violeta Alexandru.
 
Referindu-se la situaţia din România, directoarea IPP a spus că se observă multe ambiguităţi şi neconcordanţe între Legea privind liberul acces la informaţiile de interes public, cea referitoare la informaţiile clasificate şi cea cu privire la protejarea datelor cu caracter personal.
 
Directorul IPP a exemplificat cu faptul că solicitări prin care s-au cerut lista cu senatorii absenţi de la şedinţe în plen, motivaţiile pentru absenţa unor deputaţi de la şedinţe de plen sau din comisiile de specialitate, fişele posturilor unor funcţionari publici sau consilieri personali ai unor miniştri s-au lovit de un răspuns negativ din partea instituţiilor publice, fiind invocată protejarea datelor cu caracter personal.
 
O altă temă dezbătută la conferinţă s-a referit la tarifele aleatorii impuse de administraţiile locale sau de cele centrale în ceea ce priveşte emiterea de copii după documente solicitate în baza Legii 544/2001. Participanţii la discuţie au arătat că aceste tarife, de cele mai multe ori, sunt prohibitive şi se transformă într-o taxă pentru obţinerea unei informaţii de interes public.
 
În unele localităţi, administraţiile locale percep şi câte 20 de lei pentru o pagină copiată. În context, s-a vorbit despre iniţiativa Agenţiei de Strategii Guvernamentale, care doreşte să discute în acest sens cu reprezentanţii MIRA şi MEF despre aplicarea unui tarif unitar.
 
La conferinţă au participat şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale din Letonia şi Cehia implicate în studiul menţionat.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.