Business pentru deţinuţii dntr-o închisoare-model din Italia

0
 
Un deţinut face curăţenie în spaţiul rezervat vizitatorilor închisorii din Bollate, din apropiera oraşului Milano, unul dintre locurile cele mai curate din zonă; în restul închisorii, cei 582 de deţinuţi şi cei 372 de agenţi de poliţie penitenciară se ocupă de strângerea diferenţiată a resturilor menajere.
 
La sfârşitul lunii februarie, când de la închisoarea de lângă Milano, "Opera" (cea mai mare dintre cele 225 de închisori italiene), au fost transferate la Bollate primele 35 de femei, fiecare a găsit în celulă o floare şi, după multă vreme, şi o oglindă, notează La Stampa.
 
"Şi atenţia faţă de calitatea vieţii face parte din proiectul Bollate", afirmă Lucia Castellano, frumoasa doamnă napoletană care, din 2002, conduce instituţia de detenţie Bollate-Milano, cea mai modernă din Italia, pentru recuperarea prin muncă a deţinuţilor. Proiectul cel mai inovator şi ambiţios în panorama lugubră a închisorilor din Italia (în cele 225 de închisori numai 4.765 de celule sunt conforme normelor europene).
 
Închisori degradate şi învechite în care majoritatea celor 40.000 de deţinuţi îşi petrec ziua lâncezind. Dar în loc să se investească în construirea de închisori (pentru restructurări, în anul 2000 fuseseră alocate 400 de milioane de euro) şi să se mizeze pe o politică nu doar de segregare şi de asistenţă, în vara anului 2006, în condiţiile unei supraaglomerări, Parlamentul a adoptat legea privind amnistierea a 22.000 de deţinuţi. Dar, cu o mie de noi intrări pe lună (în medie) în închisori, acum s-a revenit la nivelul din 2006.
 
"Adevăratul răspuns la întrebarea privind siguranţa cetăţenilor este că trebuie să se lucreze la recuperarea şi reintegrarea persoanelor", susţine Castellano, precum şi la adoptarea unui nou concept de "siguranţă integrată"  şi mai cu seamă la crearea unei culturi a muncii.
 
În această închisoare sunt închişi numeroşi capi mafioţi periculoşi şi deţinuţi cu pedepse definitive (între 4 şi 10 ani) care acceptă să încerce să-şi construiască o cale de legalitate. 30% dintrea aceştia sunt străini: marocani, albanezi şi români. Bollate este o închisoare deschisă multor întreprinderi din regiune: de aici ies zilnic 54 de deţinuţi cărora li se permite să lucreze în exterior, dar intră şi numeroşi educatori, psihologi şi zeci de voluntari care se ocupă de bibliotecă, predarea limbii italiene şi a unor cursuri de poezie.
 
Zidul lung de un kilometru care înconjoară închisoarea, una dintre cele mai mari din Europa şi probabil şi cea mai sigură (în 6 ani s-au înregistrat doar 2 evadări dar au fost prinşi după câteva ore) nu este supravegheat.
 
Dincolo de garduri în curţi se pot vedea numeroase plante, flori şi terenuri cultivate de deţinuţii de la "Cooperative Bollate". Cei 25 de deţinuţi condamnaţi pentru crime pe fond sexual sunt cel mai puţin integraţi în viaţa frenetică a celulelor care rămân deschise de la orele 8 dimineaţa până la orele 20 seara şi fiecare deţinut se poate deplasa pentru a-şi îndeplini munca ce i-a fost repartizată de o echipă multidisciplinară.
 
Unii îşi câştigă ziua lucrând la un call-center închiriat de o firmă din exterior, alţii în cooperativa Abc de catering (serviciu de pizza express în celulă pentru deţinuţi şi chiar evenimente în oraş). O sută de deţinuţi, în majoritate străini, urmează cursurile şcolilor elementare şi medii; în 2007 au ieşit şi primii absolvenţi din închisoare, iar nouă sunt studenţi universitari: Bogdan este în anul 2 la facultatea de Comunicare digitală a Universităţii din Milano, iar Mohamed în anul 3 la Drept.
 
Vizitele membrilor familiei deţinuţilor au loc în "Încăperea afectivităţii" (deţinuţii au zugrăvit-o şi au mobilat-o): o cameră în care, supravegheaţi de telecamere, deţinuţii îşi întâlnesc soţiile şi copiii. Vara, întâlnirile au loc în aer liber. Deţinuţii-tâmplari au construit şi câteva tobogane, în locuri special amenajate, pentru copii. Într-o secţie a închisorii, cu "tratament avansat", pereţii frumos coloraţi de deţinuţi, şi multe plante verzi, se află redacţia ziarului "Carte Bollate", sala de gimanstică şi de muzică (insonorizată cu cartoane de ouă) unde fac repetiţii cei din orchestra "Ariadura".
 
"Deţinuţilor care se grupează în «cooperative» le încredinţăm gestiunea serviciilor, de la cantină la întreţinerea instalaţiilor electrice", afirmă Castellano care, pentru aşa numitul "business plan" are un consultant, inginer la Pirelli, aflat în pensie. "Această închisoare trebuie să fie şi o sursă economică. Noi le explicăm întreprinderilor că aici se transmite cultura muncii. Aici se face business nu asistenţialism".
 
Este vorba de curaj, o reţea de competenţe şi de creativitate feminină. Lucia Castellano mai afirmă: "Nu este uşor să convingi pe cineva să muncească pentru 700 de euro pe lună, în condiţiile în care, în stare de libertate, într-o singură zi de vânzare de droguri, el câştiga 1.000 de euro… Dar adevărata provocare este a noastră: cultura închisorii este încă prea autoreferenţială".
 
Pe data de 15 martie, un număr de 110 deţinuţi din Bollate, toţi fără drept de vot, au simulat alegerile: 29,2% au votat pentru Berlusconi. "Speranţa noastră – au comentat deţinuţii în ziarul lor – este ca diferitele grupări politice să ţină seama că avem nevoie de politicieni care să acorde o atenţie specială situaţiei dezastruoase din închisori şi în general problemei justiţiei", conchide ziarul citat.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.