Drogurile sunt un articol de export important în Olanda

0
 
Tomatele, castraveţii şi marijuana se numără printre cele trei articole cu succes la export ale Olandei, industria drogurilor realizând anul trecut o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro, în timp ce statul îşi adjudecă şi el o parte grasă din impozitele pe seama drogurilor, scrie ziarul austriac "Die Presse".
 
Tomatele, castraveţii şi marijuana au ceva în comun şi anume sunt crescute în serele olandeze, diferenţa fiind doar aceea că primele două sunt produse de plante ce cresc legal, iar marijuana este extrasă dintr-o plantă cultivată ilegal. Statul îşi ia şi el o parte grasă din impozitarea celor peste 700 de cafenele ce funcţionează actualmente în Olanda ca locuri de vânzare ale marijuanei, acestea plătind anul trecut la fisc circa 400 de milioane de euro impozit pe venit, în condiţiile în care sunt scutite de plata TVA, potrivit emisiunii de ştiri "Reporter" a postului TV olandez KRO.
 
"Nederwiet", aşa cum este denumită în Olanda inflorescenţa tocată de cânepă, folosită pentru prepararea unui joint (ţigară din tutun şi haşiş), reprezintă actualmente un articol de export de mare succes, ţările care consumă cel mai mult acest produs fiind Germania şi Marea Britanie, aşa cum constata comisarul de poliţie Max Daniel, de la secţia antidrog. Potrivit estimărilor sale, 60% din cantitatea de "nederwiet" produsă în Olanda este vândută şi consumată în afară, restul fiind distribuit în interiorul ţării, prin reţeaua celor aproximativ 700 de cafenele, către consumatorii de marijuana.
 
Preţurile variază în funcţie de calitatea materialului. În Amsterdam, unde cererea de "nederwiet" din partea turiştilor străini este mai mare ca oriunde, marijuana este mai scumpă ca la Rotterdam sau Utrecht. În multe locuri, "nederwiet" este oferit la un preţ de 6 euro pentru un gram, în timp ce pentru calitatea mai redusă se solicită circa 4 euro pentru un gram.
 
Astfel, dealerii de droguri toleraţi din acest cafenele fac o avere considerabilă, marjele lor de profit situându-se între 150 şi 200%, nişte marje la care un comerciant obişnuit, care trebuie să se mulţumească cu un câştig de 2-4%, poate doar să viseze. De aceea, nu este de mirare că mulţi dintre proprietarii de cafenele circulă cu limuzine de lux şi îşi permit vile de mari dimensiuni deşi viaţa lor se află în pericol tot timpul şi asta pentru că ei trebuie să-şi asigure stocurile şi să achiziţioneze ilegal marijuana pe care o vând legal.
 
Aici se află ironia politicii olandeze a drogurilor, o practică de altfel veche de 30 de ani. Substanţa se vinde legal pe uşa din faţă şi se cumpără ilegal pe cea din spate, dat fiind că, din punct de vedere al legilor olandeze în vigoare, în cafenele nu pot fi cumpărate mai mult de 5 grame de marijuana pe cap de persoană, iar asta numai dacă respectivul se legitimează şi are vârsta peste 16 ani.
 
Cultivarea în masă a cânepii este interzisă, ce-i drept, însă afacerea este atât de profitabilă încât inclusiv din ce în ce mai multe case de locuit din cartierele rezidenţiale sunt transformate ilegal în plantaţii de cânepă. Această politică schizofrenă a drogurilor a dus anii trecuţi la formarea unei uriaşe mafii a drogurilor, anual înregistrându-se în medie cinci asasinate în această
zonă a comerţului cu stupefiante, motivul fiind acela că bandele rivale încearcă să-şi asigure terenul şi locurile de vânzare. Asasinatele au loc de multe ori în plină stradă, deseori în stil mafiot italian, criminalii sosind pe o motocicletă şi dispărând după ce au tras câteva focuri de armă în direcţia victimei.
 
Conform estimărilor, în cafenele olandeze se vând anual circa 265.000 de kilograme de marijuana, anul trecut poliţia descoperind 15 plantaţii ilegale de cânepă în serele olandeze, plantele fiind în acest caz distruse, ceea ce duce la probleme în aprovizionarea cu "nederwiet" a cafenelelor, preţurile pentru substanţă crescând temporar din cauza unei cereri mai mari decât oferta. Totul revine însă rapid la normal pentru că într-o clipită au şi răsărit plantaţii noi, în care se cultivă din nou "nederwiet".
 
Primul-ministru creştin-democrat al Olandei, Jan Peter Balkenende, anunţase deja în urmă cu circa 6 ani, atunci când a fost ales prima oară şef de guvern, că dacă ar fi după el ar închide mai degrabă toate aceste cafenele, Balkenende nereuşind însă nici până acum se se impună cu acest plan, mai ales că între timp s-a format în Olanda un lobby puternic care sprijină vânzarea legală de marijuana prin cafenele. În orice caz, politicienii de la Haga şi comunităţile locale au înăsprit modul de a trata astfel de cafenele, care nu mai au dreptul să fiinţeze în apropiere de clădirile şcolilor, ele urmând să fie închise prin decret în cazul în care există o dovadă că vând droguri puternice, precum cocaină sau heroină. Acest lucru a dus la reducerea numărului de cafenele de la 1.000 la 700 actualmente.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.