Kremlinul şi caricaturile

0
 
Mihail Zlatkovski a caricaturizat liderii ruşi încă din vremea perestroikăi, însă el a descoperit că satira ce-i era permisă de către Gorbaciov şi Elţin este periculoasă sub conducerea lui Putin, notează "The Indepedent".
 
Cu trăsăturile sale uşor recognoscibile, omniprezent în toate domeniile politicii interne şi externe ale Rusiei şi slăbiciunea pentru replici usturătoare, Vladimir Putin este visul oricărui caricaturist. La începutul conducerii sale de 8 ani, el a lansat un război sângeros în Cecenia şi a promis să anihileze teroriştii.
 
Pe măsură ce se apropie de finalul conducerii sale, el neagă zvonurile potrivit cărora ar avea planuri secrete de a se căsători cu o gimnastă în vârstă de 24 de ani, şi le spune jurnaliştilor să îşi ţină "nasul băgăcios în fanteziile erotice" departe de viaţa lui particulară. Există o multitudine de materiale chiar şi pentru cel mai puţin ingenios creator de caricaturi.
 
Caricaturiştii ruşi se lovesc, însă, de o problemă: ei nu au voie să îl înfăţişeze pe Putin. Mihail Zlatkovski este poate cel mai mare caricaturist din Rusia, schiţele sale apărând zilnic în cotidianul Novîie Izvestia; el realizează caricaturi cu inspiraţie din domeniul politicii şi al vieţii de zi cu zi începând cu anii 1970. El a fost primul caricaturist rus care l-a desenat pe Mihail Gorbaciov, dar şi pe Boris Elţin. De asemenea, l-a desenat pe Stalin, deşi schiţele pe care le-a făcut în adolescenţă, în anul 1959, au fost publicate abia în anul 1988.
 
Când Elţin l-a numit pe Putin preşedinte, de Anul Nou în 1999, Zlatkovski a desenat un Elţin suferind, scoţând afară din mare un Putin-sirenă şi punându-i pe cap o coroană. Putin a devenit un prezenţă regulată în caricaturile lui Zlatkovski. Însă noul preşedinte a fost învestit în mod oficial la 7 mai 2000, iar în ziua următoare, editorul lui Zlatkovski de la Literaturnaia Gazeta, unde lucra la vremea respectivă, a sosit cu veşti proaspete de la o recepţie de la Kremlin la care fusese invitat.
 
"Mi-a spus: "Mişa, nu o să-l mai desenăm pe Putin", îşi aminteşte Zlatkovski. "Tipul e foarte sensibil". De atunci înainte, Zlatkovski nu şi-a mai publicat nicio caricatură în care să apară şi Putin. În ziua de azi, singurele caricaturi cu liderul rus ce apar în presa din Rusia sunt cele care îl prezintă într-o lumină pozitivă, sau chiar eroică.
 
Pe măsură ce conducerea lui Putin a continuat, povesteşte Zlatkovski, numărul subiectelor-tabu au crescut: miniştri, ajutoarele Kremlinului, liderii militari din Rusia şi din Cecenia intrau cu toţii în categoria persoanelor ce nu trebuie atinse. Recent, o caricatură care îl prezintă pe Aleksii al II-lea, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, a atras după sine un telefon din partea Patriarhiei şi o somaţie puternică de a nu mai fi desenat niciodată capul bisericii.
 
"Nu există în zilele noastre o cenzură centrală", spune Zlatkovski. "În schimb, există cenzura inspectoratului pentru siguranţa în faţa incendiilor sau cenzura poliţiei impozitelor". Dacă astăzi este satirizată clasa conducătoare, cu siguranţă că mâine birourile ziarului vor primi o vizită-surpriză din partea inspectorilor din serviciul pompierilor, care vor găsi o neregulă şi vor închide birourile. Sau va apărea un telefon din partea tipografiei, care va anunţa că preţul hârtiei a crescut, în mod inexplicabil, de 10 ori. Mulţi creatori de caricaturi s-au dat bătuţi, găsindu-şi alte locuri de muncă, iar editorii ziarelor preferă să fie precauţi şi să nu publice deloc caricaturi.
 
Zlatkovski participă la o serie de expoziţii ale Caricaturiştilor pentru Pace, ce marchează a 60-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. El a lucrat ca artist şi caricaturist încă din anul 1971, însă în timpul perioadei comuniste nu ar fi îndrăznit să creeze caricaturi în care să înfăţişeze lideri de partid. Caricaturile care apăreau în presă ridicau în slăvi dezvoltarea socialistă, sau criticau Vestul imperialist. Poate că singurul caricaturist de la vremea respectivă care avea curajul de a submina sistemul era Viaceslav Sisoiev – desenele sale erau publicate în Occident, iar el a fost arestat în anul 1983 şi închis pentru "distribuirea de materiale pornografice".
 
Din acest punct de vedere, "Satiricii ar trebui să-i ridice o statuie lui Elţin", spune Zlatkovski. "Sigur că au fost multe probleme şi în timpul regimului său, însă în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în ziua de azi, atunci era «epoca de aur»".
 
Multe ziare angajau caricaturişti ca să atace guvernul, ironizând înclinaţia spre băutură a lui Elţin şi starea sănătăţii lui. Televiziunea începea şi ea să intre în joc. Emisiunea "Kukli" de pe postul NTV, era nemiloasă în ceea ce privea batjocorirea bătrânului preşedinte rus şi a anturajului său dubios, câştigându-şi o audienţă uriaşă.
 
Când Putin a ajuns premier, iar apoi chiar preşedinte, a apărut pe piaţă o păpuşă ce-l reprezenta pe politicianul neofit, devenind rapid o vedetă în spectacolul de televiziune.
 
Într-un scheci despre Putin, acesta este prezentat ca un tânăr în ziua nunţii sale, care se căsătoreşte cu o femeie numită "Federaţia" (Federaţia Rusă). Aplaudat de aghiotanţi şi consilieri, el o duce în dormitor, însă descoperă că e impotent şi nu ştie ce trebuie să facă cu mireasa lui. Într-un alt scheci, Putin e prezentat ca un copil răutăcios care e pus sub o vrajă de către o ursitoare ce seamănă cu Boris Berezovski.
 
Ca şi în cazul caricaturilor lui Zlatkovski, "Kukli" nu a avut un viitor. La scurtă vreme de la învestirea oficială a lui Putin, în mai 2000, postul de televiziune a primit o serie de telefoane de la Kremlin, cerându-se ca păpuşa ce-l reprezenta pe Putin să fie scoasă din spectacol. În cele din urmă, întregul program a fost anulat.
 
Iuri Gusman, satiric şi director al Academiei Ruse de film, este de părere că "Lui Elţin îi pot fi reproşate multe lucruri, însă a conferit o mare valoare libertăţii de exprimare şi a presei care l-a atacat în permanenţă. A strâns din dinţi, dar a suportat totul".
 
Pentru moment, Internetul rămâne un loc unde ruşii pot râde de liderii lor, iar blogurile şi site-urile web sunt pline de glume despre Putin. Una dintre glumele care sunt acum la modă vorbeşte despre Putin care doreşte să facă unele ultime aranjamente importante înainte de a pleca de la cârma ţării.
 
Îşi trimite ajutoarele în Israel, pentru a aranja lucrurile astfel încât după moarte, să fie îngropat lângă Iisus, indiferent cât ar costa. După negocieri dure cu toate părţile implicate, trimişii se întorc şi îl anunţă că totul s-a aranjat, însă va costa 10 miliarde de dolari. "Zece miliarde de dolari?!", se miră Putin. "Pentru doar trei zile?!"
 
Mulţi se tem că, în vreme ce Putin se pregăteşte să părăsească Kremlinul săptămâna viitoare, până şi Internetul va fi sub un mai atent control al guvernului. Legi "anti-extremism", intenţionat formulate vag, au mai fost folosite împotriva site-urilor web care critică autorităţile. Săptămâna trecută, site-ul unui ziar local a fost închis după ce utilizatorii au scris remarci critice la adresa autorităţilor pe blogul ziarului.
 
"Autorităţile se tem de satiră şi sarcasm mai mult decât de orice altceva", spune Zlatkovski. "Nimic nu le ştirbeşte aura de măreţie aşa cum o face satira".
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.