Cele mai frecvente greşeli care duc la respingerea proiectelor europene

1
Pentru a evita pe cât posibil respingerea proiectelor depuse de solicitanţii români pe fondurile structurale, Reprezentanţa Uniunii Europene în România a realizat o scurtă descriere a celor mai frecvente greşeli întâlnite, până în prezent, în cererile de finanţare din fonduri comunitare. Printre acestea, cel mai des întâlnite greşeli încalcă diverse prevederi înscrise în Ghidul Solicitantului.
 
Cereri scrise de mână
 
Cu toate că la secţiunea "Cererea de finanţare şi documente suport” se specifică faptul că cererile de finanţare nu trebuie să fie scrise de mână, există cazuri în care organismele intermediare au de-a face cu astfel de nerespectări ale Ghidului. Conform acestuia, cererile trebuie să fie dactilografiate/scrise la calculator şi nu de mână; în caz contrar, ele vor fi respinse.
 
Proiect neeligibil
 
Secţiunea "Eligibilitatea proiectelor: proiecte pentru care se poate solicita finanţare” din Ghidul Solicitantului defineşte proiectele eligibile pentru finanţare. Solicitanţii trebuie să justifice eligibilitatea proiectelor lor în anumite secţiuni specifice ale cererii de finanţare şi anume: Rezumat; Obiective; Justificare; Descrierea detaliată a activităţilor; Metodologie.
 
Exemplu: dacă la lansarea unui program de finanţare, proiectele eligibile se referă la acţiuni privind drepturile omului şi democraţia, unui ONG cu activitate în domeniul protecţiei mediului care depune o cerere de finanţare pentru un proiect privind educaţia în domeniul protecţiei mediului, cererea îi este respinsă. Solicitanţii trebuie să urmărească respectarea Ghidului aferent cererii de propuneri de proiecte pentru care solicită finanţare. Consultarea ghidurilor anterioare este irelevantă.
 
Durata incorectă a proiectului
 
Durata proiectului propus de solicitant se indică în secţiunea "Durată şi Plan de acţiune” din cererea de finanţare.
 
Exemplu: dacă durata proiectului nu poate depăşi 18 luni atunci se recomandă ca solicitanţii să reducă unele activităţi pentru a se putea încadra în durata programului de finanţare.
Dacă durata propusă în cererea de finanţare depăşeşte durata indicată în Ghid, cererea era respinsă.
 
Incompatibilitate între buget şi metodologie
 
Solicitanţii justifică uneori sumele pe care le cer în secţiunea "Foaia de calcule bugetare” din cererea lor de finanţare, fără să existe o corelaţie între activităţi şi sumele solicitate. Metodologia şi acţiunile – activităţile prezentate de solicitanţi trebuie să fie compatibile unele cu altele, conform secţiunii "Metodologia şi bugetul acţiunii” din Ghidul Solicitantului.
 
Supraestimarea costurilor eligibile
 
Solicitanţii nu trebuie să supraestimeze costurile pentru a primi un volum mai mare de finanţare. Reprezentanţii UE au observat că unele dintre costurile eligibile din bugetul cererilor de finanţare, analizate de organismele responsabile, erau supraestimate.
 
Un beneficiar de proiect a trecut, de exemplu, valoarea de 35.000 euro pentru o maşină. În această situaţie, Comitetul de evaluare poate să reducă bugetul alocat pentru acest articol bugetar, dar nu poate realoca surplusul la o altă linie bugetară. Apare aici un risc, şi anume în cazul în care Comitetul de evaluare reduce costurile supraestimate conform preţurilor pieţei, atunci volumul finanţării nerambursabile poate să scadă sub limita minimă indicată în Ghid şi deci cererea de finanţare este respinsă.
 
Neconformitate administrativă
 
În ceea ce priveşte conformitatea administrativă, Ghidul Solicitantului conţine menţiuni concrete de eligibilitate. Conform acestuia, solicitanţii trebuie să includă în cererile lor de finanţare o declaraţie din care să reiasă că ei şi partenerii lor nu fac parte din nici una dintre următoarele categorii, cum ar fi:
 
1. sunt în stare de faliment sau de lichidare, afacerile acestora sunt administrate de către instanţe, au încheiat înţelegeri cu creditorii, şi-au suspendat activitatea de afaceri, se supun procedurilor privind aceste aspecte, sau se află într-o situaţie asemănătoare, rezultată dintr-o procedură similară prevăzută în legislaţia sau reglementările naţionale;
2. au fost condamnaţi pentru abuz în serviciu printr-o hotărâre ce are autoritate de lucru judecat;
3. nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a contribuţiei la asigurările sociale sau de plată a impozitelor;
4. urmare a unei alte proceduri de procurare sau de acordare a unei subvenţii finanţate din bugetul Comunităţii, s-au constatat încălcări grave ale contractului constând în nerespectarea obligaţiilor contractuale;
 
Activităţi neeligibile
 
Solicitantul trebuie să justifice eligibilitatea activităţilor propuse în secţiunile "Descriere detaliată a activităţilor” şi "Metodologie” din cererea sa de finanţare.
 
Exemplu: o companie aplică pentru obţinerea de fonduri printr-o schemă de finanţare pentru dezvoltarea resurselor umane. Proiectul propus prevede organizarea unor cursuri de instruire în utilizarea calculatorului, adresate angajaţilor administraţiei publice din judeţ. Această activitate este eligibilă pentru finanţare.
 
Grupuri-ţintă neeligibile
 
Grupurile ţintă din cererea de finanţare trebuie să fie clar definite, iar terminologia folosită în întreaga cerere de finanţare trebuie să fie aceeaşi.
 
De exemplu, nu este indicat ca termenul "cursant” să fie înlocuit cu "student”, deoarece este posibil ca acesta din urmă să nu desemneze un grup ţintă eligibil.
 
Greşeli de aritmetică în calculul bugetului
 
Exemplu: Suma efectivă a liniilor bugetare defalcate este diferită de suma solicitată. Acest lucru înseamnă că bugetul prezentat de solicitant conţine procentaje greşite ale finanţarii solicitate şi ale contribuţiei proprii prevăzute.
 
Exemplu: foaia de calcul a bugetului din cererea de finanţare nu cuprinde decât valoarea finală a sumei solicitate. Toate liniile bugetare necesare trebuie completate şi calculate. Dacă se prezintă numai valoarea finală fară justificările/calculele corespunzatoare, este posibil ca cererea să fie respinsă.
 
Documentaţie însoţitoare incompletă
 
Solicitanţii trebuie să includă în dosarul pe care îl depun pentru a obţine o finanţare nerambursabilă toate documentele enumerate în "Lista de verificare a documentelor suport din formularul cerere de finanţare”. Dacă, de exemplu, un solicitant uită să includă în documentaţie CV-urile experţilor responsabili cu activităţile cheie ale proiectului, atunci el nu mai poate face completări ulterioare, iar cererea sa de finanţare este respinsă.
 

Buget neîncadrabil în limitele finanţărilor nerambursabile

 
Volumul finanţării solicitat Autorităţii Contractante trebuie să se încadreze în limitele stabilite de Ghid. De asemenea, trebuie ştiut că finanţările nerambursabile nu acoperă 100% costurile eligibile ale proiectului. De aceea, solicitantul trebuie să dispună de resursele financiare necesare pentru a acoperi diferenţa de costuri. Exemplu: volumul minim al finanţării nerambursabile-10.000 euro; volumul maxim al finanţării nerambursabile-50.000 euro.
 
Finanţarea nerambursabilă nu trebuie să depăşească 80% din totalul costurilor eligibile ale proiectului. Diferenţa trebuie finanţată din resursele proprii ale solicitantului sau din alte surse decât bugetul Comisiei Europene. Acest lucru înseamnă că 20% trebuie acoperit din resursele proprii ale solicitanţilor. Exemplu: Volumul finanţării nerambursabile solicitate nu trebuie să fie mai mic de 10.000 euro şi nici mai mare de 50.000 euro. Dacă totalul costurilor eligibile se ridică la 42.000 euro, finanţarea solicitată nu trebuie să depăşească 33.600 euro, adică 80% din 42.000 euro.
 
Diferenţa, adică 42.000 – 33.600 = 8.400 euro, trebuie finanţată din resursele proprii ale solicitantului şi acest lucru trebuie domonstrat în mod corespunzător în secţiunea intitulată "Surse de finanţare ca parte a bugetului solicitantului”.
 
 
 
Citește și
1 Comentariu
  1. BERBECARU GABRIEL spune

    Se tot comenteaza ca statul roman nu a fost pregatit sa primeasca fondurile structurale . Ca de obicei, e specific noua, romanilor. Altii nu stiu cum sa absoarba toate fondurile puse la dispozitie… Este adevarat ca un proiect trebuie realizat corespunzator. La fel de adevarat este ca exista riscul ca un aplicant sa aiba greseli, altele decat omiterea unui document in proiect (de ex certificat constatator sau mai stiu eu ce) . Evaluatorul cum sprijina aplicantul in a-si repara greseala ? Eliminandu-l ? Avand in vedere ca ,teoretic, se mai pot face completari si dupa depunere , cred ca evaluatorul tb sa sprijine pe cat posibil acel lucru ptr a ajuta asftel, intr-o anumita masura, la a se absorbi banii astia pe care sigur , dupa parerea mea, nu ii vom putea absorbi in totalitate pana in 2013.
    Deci, greseli minore, cum sunt unel expuse de dv. mai sus …trebuie corectate pe traseu pentru a reusi sa salvam acesti banuti . Anul 2007 a fost pierdut in privinta finantarilor, informatiile au fost insuficiente si multi au fost nepregatiti. Cum se recupereaza acest handicap? Un exercitiu financiar inseamna f mult.
    Chiar astept un punct de vedere din partea dv vis-a vis de aceasta opinie .

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.