În ce sectoare eşuează afacerile cel mai des?

0

– Studiul privind situaţia falimentelor la finalul anului 2007, realizat de "Coface România”, arată că domeniile aflate pe primul rând în faţa ameninţării falimentului rămân în continuare comerţul, agricultura şi construcţiile.

– Repartiţia pe judeţe la nivel naţional, clasează Bucureştiul pe primul loc cu un procent de 16,4%, urmat de Galaţi cu 8,4% din totalul falimentelor, respectiv 1.131 de firme.

– Neamţul a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de falimente (cu 16%), ajungând pe locul 6, după ce anul trecut a ocupat poziţia 19.

– O deviaţie pozitivă, dar mai mică, au înregistrat şi judeţele Bacău şi Iaşi

 
 
Comerţ
 
Situaţia falimentelor din ţara noastră, înregistrată la finele anului 2007, arată că cele mai multe afaceri eşuează în domeniul comerţului. Acest sector, incluzând retail-ul, comerţul en-gros şi distribuţia, deţine 41,4% din totalul cazurilor de faliment, în creştere faţă de 2006 când acestea reprezentau 36,8% din totalul falimentelor.
 
Acest fapt demonstrează că micii comercianţi nu reuşesc să facă faţă concurenţei marilor retail-eri, care îşi întind "tentaculele” tot mai mult, către oraşe din ce în ce mai mici. Numai în 2007 marii retaileri locali şi internaţionali au deschis un număr de 152 magazine.
 
De exemplu, numărul hypermarket-urilor a crescut cu 29 de magazine, prin deschiderea de noi unităţi de către Carrefour, Real, Auchan, Kaufland şi reţeaua autohtonă Pic. În 2007, Carrefour a cumpărat lanţul de supermarket-uri Artima, cu un număr de 21 noi unităţi fapt ce îi va permite să intre cu un nou format de magazine pe piaţa de retail din România. Numărul supermarket-urilor a crescut cu 36, însă cel mai mult s-au dezvoltat magazinele de tip discount, cu un număr de 63 de unităţi.
 
Pentru 2008 retail-erii autohtoni şi internaţionali au anunţat deschiderea a 56 de supermarket-uri, 29 de hypermarket-uri, 2 magazine tip cash & carry şi 77 de magazine de tip discount.
 
În aceste condiţii micii comercianţi nu au prea multe şanse. Boom-ul deschiderii de firme cu obiect de activiate comercial de acum 10 – 15 ani se regăseşte acum sub forma falimentelor unui număr foarte mare dintre acestea.
 
Agricultură
 
Poziţiile trei şi cinci din topul falimentelor sunt ocupate de agricultură şi industria alimentară, aflate în strânsă legătură între ele.
 
Totodată, ambele se intersectează şi cu activitatea marilor retail-eri, care le afectează prin importul masiv de produse alimentare, ca de exemplu carne de porc, zahar, orez, legume, fructe şi chiar bere. "Retail-erii nu pot fi totuşi blamaţi pentru importul masiv atâta timp cât producţia internă se situează cu mult sub consumul real”, sunt de părere reprezentanţii "Coface România”.
 
Datele statistice confirmă acest fapt. În anii foarte buni, fără secetă sau inundaţii, agricultura ajunge să atingă numai 10% din PIB, cu toate că 47% din populaţie trăieşte în mediul rural, iar 35% lucrează în agricultură.
 
În 2007 de exemplu, un an afectat de secetă, agricultura a contribuit numai în procent de 6,6% la formarea PIB-ului. Producţia agricolă de anul trecut a scăzut cu 16,7% faţă de cea înregistrată în 2006, cu o scădere alarmantă a producţiei vegetale cu 24,7%. Aceasta s-a datorat faptului că din suprafaţa arabilă cultivată de circa 8,5 milioane ha în anul 2007, peste 65% a fost afectată de factorii de mediu într-o proporţie ce variază între 30-100%.
 
O agricultură falimentară a atras după sine şi industria alimentară, deoarece aceasta a resimţit lipsa de materii prime. De exemplu, industria conservelor din legume şi fructe este ca şi inexistentă în România.
 
Construcţii
 
Sectorul construcţiilor ocupă locul al patrulea în topul falimentelor. Deşi a avut o creştere spectaculoasă în ultimii ani, înregistrând cel mai bun ritm de creştere dintre toate ţările europene (de 35%), rămâne totuşi unul dintre cele mai riscante din Romania.  
 
Statisticile pentru luna ianuarie 2008 arată că România s-a menţinut pe primul loc în Uniunea Europeană în domeniul creşterii construcţiilor, cu un ritm de 33,7%. Pentru 2008 deja s-a anunţat construcţia a 20 de mall-uri, trei dintre acestea în capitală, şi a unui număr de 8.000 de locuinţe în Bucureşti, în peste 40 de centre rezidenţiale.
 
Producătorii de materiale de construcţii vor înregistra creşteri interesante şi în 2008, însă problemele vin din partea firmelor care realizează aceste proiecte. Deficitul de forţă de muncă în construcţii şi creşterea salariilor în acest domeniu este o problemă cu care se confruntă astăzi toate firmele ce activează în acest domeniu.
 
Îngrijorările vin din partea firmelor mici şi mijlocii care încheie din ce în ce mai multe contracte cărora nu le pot face faţă. Pentru a realiza proiecte de anvergură, firmele mici şi mijlocii se îndatorează foarte mult, iar lipsa de experienţă în execuţie, dotările tehnice limitate, personalul de lucru deficitar, duc la întârzierea execuţiei proiectelor, creând blocaje financiare. Acumularea datoriilor către furnizori şi către bănci a dus la falimentul multor firme din construcţii. Piaţa construcţiilor se poate confrunta şi cu pericolul de "supraîncălzire” datorat creşterii preţurilor la materialele de construcţii.
 
Cele mai sigure domenii
 
Cu o rată scăzută a insolvenţei, rămân în continuare industria energetică, extractivă, telecomunicaţiile, IT-ul şi intermedierile financiare, fiecare având ponderi sub 1% din totalul falimentelor. Însă cele două industrii, energetică şi extractivă, nu pot fi comparate cu un domeniu precum comerţul unde accesul pe piaţă este facil, iar numărul de agenţi economici este foarte mare.
 
În domeniul intermedierilor financiare există un număr de 83 de firme aflate în diverse stadii ale procedurii de insolvenţă, însă nu sunt semne de îngrijorare, acestea fiind mici cooperative de credit sau firme de leasing financiar, firme de brokeraj şi case de schimb valutar.
 
În domeniul IT-ului este vorba de insolvenţa unor firme de talie mică, având ca obiect de activitate consultanţa, realizarea de soft-uri şi programare web sau întreţinerea echipamentelor IT.
 
Odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a insolvenţei, firmele insolvabile pot intra în faliment în 60 de zile prin procedura simplificată, căci insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori.
 
"Din păcate, creditorii nu fac uz de această lege atât cât ar trebui, iar instanţele nu s-au adaptat încă la o reacţie rapidă a creditorilor în cazul întârzierii plăţilor. La 30 de zile de întârziere la plata facturilor, creditorul poate acţiona să-şi recupereze prejudiciul, şi totodată îl poate opri pe debitor să cumpere mărfuri ale căror facturi, la rândul lor, nu vor fi achitate”, a explicat Cristian Ionescu, director general al "Coface România”.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.