„Marionetele” din Consiliul Local Piatra Neamţ

1

– Cei mai activi consilieri au iniţiat 3 proiecte de Hotărâre, în condiţiile în care numărul celor adoptate a fost de peste 1.600

– Mai mult de jumătate din aleşii locali au efectuat cel puţin o deplasare în străinătate

– Cea mai mare notă din partea societăţii civile a primit Alexandra-Cormelia Tudorancea, în timp ce "codaşi” au fost declaraţi Victor Stănescu şi Andrei Baciu

 
 
Institutul pentru Politici Publice (IPP) Bucureşti a realizat, cu mare dificultate, un studiu asupra activităţii autorităţilor publice locale din România. Dificultatea rezidă prin prisma organizării defectuoase a informaţiilor şi a comunicării lor pe suport de hârtie, cu multe greşeli şi lipsuri.
 
Concluziile acestui studiu confirmă faptul că alegătorii nu îi cunosc pe consilierii locali, iar aceştia nu desfăşoară o activitate pe măsura aşteptărilor comunităţii locale. Pe lângă faptul că nu reuşesc să capete vizibilitate în rândul cetăţenilor, consilierii nici nu îşi îndeplinesc îndatoririle cerute de lege şi sunt lipsiţi de iniţiative.
 
 
 
 
În perioada monitorizată de către IPP (iunie 2004-decembrie 2007), activitatea generală a Consiliului Local (CL) al Municipiului Piatra Neamţ s-a concretizat într-un număr de 67 de şedinţe (42 şedinţe ordinare şi 25 extraordinare). Cele mai multe şedinţe au avut loc în 2006 şi 2007, câte 20 pe an (12 şedinţe ordinare şi 8 extraordinare).
 
În anul 2004, din iunie, de când a fost învestit acest consiliu, până în decembrie s-au desfăşurat 9 şedinţe, iar în 2005 au fost organizate 18 şedinţe (dintre care 6 au fost extraordinare). Se observă că în municipiul Piatra Neamţ sunt organizate frecvent şedinţe extraordinare. Este adevărat că o activitate eficientă a Consiliului Local elimină necesitatea organizării altor şedinţe decât cele ordinare, dar pe de altă parte şedinţele în plen nu trebuie să fie transformate în simple mecanisme de aprobat/respins proiecte de hotărâre, ci trebuie să reprezinte un cadru de diseminare a informaţiilor. Astfel, organizarea cât mai multor şedinţe în interesul cetăţeanului, în decursul unei luni, poate fi abordată ca un plus de receptivitate şi dinamism din partea organului deliberativ.
 
În ceea ce priveşte numărul de şedinţe la care au fost prezenţi, se remarcă Munteanu Gheorghe şi Chirilă Adriean, fiecare participând la 66 din cele 67 de şedinţe. La polul opus, se situează Negură Ion cu 15 absenţe şi Baciu Andrei – 11 absenţe.
 
 
 
 
Pinalti "taie şi spânzură” în Consiliul Local
 
În ceea ce priveşte proiectele de hotărâre iniţiate de către membrii Consiliului Local Piatra Neamţ, disproporţia pronunţată dintre numărul total al hotărârilor adoptate şi iniţiativele semnate de consilieri relevă că primarul municipiului Piatra Neamţ este "creierul” activităţii de reglementare şi indică o participare nesatisfăcătoare a consilierilor în iniţierea de proiecte de hotărâre. Fără a lua în calcul în ce măsură respectivele propuneri au fost sau nu adoptate, s-a analizat câţi dintre consilieri au încercat să îşi exercite funcţia pentru care comunitatea i-a ales.
 
Cele mai multe proiecte de hotărâre proprii au fost semnate de Hirţe Irina (3 iniţiative, dintre care două în 2005 şi una în 2007), Dumitreasa Gheorghe (în 2007 are două propuneri şi una împreună cu grupul PSD care însă a fost retrasă de pe ordinea de zi a şedinţei din 29.11.2007).
După cum reiese din tabelele alăturate, nu mai puţin de nouă consilieri locali nu au iniţiat nici un proiect de hotărâre.
 
 
 
Peste 50% dintre consilieri s-au plimbat "cu treabă” în străinătate
 
În ceea ce priveşte deplasările externe, 12 consilieri, în prezent în funcţie, (peste 50% dintre membrii CL Piatra Neamţ) au efectuat cel puţin o deplasare în străinătate. Cel mai mare număr de zile de deplasare îl înregistrează Boengiu Elena (24 de zile, dintre care, în 2006 – 11 zile în Franţa şi 4 zile în Austria, iar în 2007 – 9 zile în Israel), fiind urmată de Nica Elena Tamara (18 zile, dintre care în 2006 – 6 zile în Italia şi în 2007 – 12 zile în Lituania).
 
IPP subliniază faptul că nu poate aprecia utilitatea acestor deplasări. Faptul că nu sunt făcute precizări în rapoartele de activitate legate de cunoştinţele dobândite cu ocazia acestor deplasări ne determină să atragem atenţia liderilor locali cu privire la obligaţia de a informa electoratul despre activităţile întreprinse în ţară şi în străinătate.
 
Rapoarte de activitate, redactate ilizibil şi cu superficialitate
 
Referitor la rapoartele de activitate, conţinutul şi maniera de redactare a acestora diferă substanţial de la un consilier la altul. Teoretic, un consilier activ, implicat va avea un raport anual mai cuprinzător decât al unuia inactiv. În schimb, maniera de redactare depinde mai ales de gradul de conştientizare că aceste documente sunt întocmite pentru a fi citite de membrii comunităţii.
 
Astfel, rapoartele de activitate ale consilierilor, redactate cu superficialitate, ilizibil ar trebui să dispară din practica administraţiei locale româneşti.
 
Note de 2 şi 3 pentru un Consiliu Local mediocru
 
 
 
Percepţia reprezentanţilor societăţii civile care au răspuns chestionarului elaborat de către IPP, prin notele acordate fiecărui consilier în parte, cât şi forului deliberativ în ansamblu, ne oferă o imagine contrară datelor pe care le putem citi în rapoartele de activitate.
 
Cele mai multe aprecieri le înregistrează Tudorancea Alexandra (cu nota 4,5 pe o scală de la 1 la 5, unde 1 reprezintă o părere foarte proastă, iar 5 – o părere foarte bună), Apopii Bogdan (nota 4). Majoritatea notelor, însă, se situează între 2 şi 3, ceea ce înseamnă că membrii CL ar trebui să fie mai activi şi mai receptivi la problemelor comunităţii.
 
 
CONCLUZII
– Din modul în care au fost aleşi (în care relaţia cu şeful filialei contează primordial pentru promovarea în campanie) şi din lipsa unei culturi organizaţionale specifice administraţiei publice locale reiese că activitatea consilierilor nemţeni nu pare a avea legătură cu ceea ce occidentalii numesc "accountability” ("simţ al răspunderii”) faţă de alegători.
 
– Din solicitările de informaţii de interes public rezultă că datele gestionate de primării se referă mai ales la componenta executivă a autorităţii locale (primar, viceprimar, personalul angajat) nu şi la cea deliberativă. Publicul nu are percepţia importanţei legislativului, nedispunând de informaţii cu privire la atribuţiile CL.
 
– Cei vinovaţi de această stare a lucrurilor sunt chiar consilierii. Indiferent de modestul sprijin logistic pe care primăria îl oferă eficient sau nu, este de datoria lor să aducă la cunoştinţa publicului tot ceea ce este relevant despre activitatea lor. Consilierii nu întocmesc nici măcar raportul anual de activitate pe care Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, îl cere expres. Legiuitorul nu a prevăzut (a câta oară!!) nici o sancţiune care să îi constrângă să îndeplinească această sarcină. Cei care îl redactează, totuşi, o fac de o manieră atât de superficială (două paragrafe despre activitatea unui an de zile) încât se naşte întrebarea cât respect pot avea respectivii consilieri faţă de cetăţean şi faţă de lege.
loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. SerBall Strepsila spune

    Autodenunt:
    Acest studiu cat si interpretarea lui au fost comandate si executate la cererea mea. Nu reuseam noi PL sa dam afara din consiliu local un fost membru si incercam la vremea aia orice metoda.
    Macar daca ar fi avut vreun efect:)

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.