Construcţie-unicat cu „bule de aer”

1
Anul 2008 este cu siguranţă anul Beijing. Febra Jocurilor Olimpice din vară a atras după ea şi febra schimbărilor în capitala chineză. De la o zi la alta apar clădiri noi, reguli noi pentru ca cetăţenii să se obişnuiască până la vară. De fapt, multe dintre construcţiile de azi fac parte din planurile chinezilor de mai bine de o sută de ani. Beijing se extinde cu viteza fulgerului, iar dacă vă gândeaţi să vizitaţi China, cea mai bună alegere ar fi să o faceţi vara aceasta.
 
Construcţii noi şi fascinante au început să răsară ca ciupercile după ploaie în capitala asiatică, contrastând puternic cu clădirile sovietice prăfuite. Sumele cheltuite sunt practic imposibil de calculat, însă Jocurile Olimpice au adus 30 de noi locaţii sportive, aproximativ 2.000 de locuri unde vor fi cazaţi sportivii, un nou metrou, renovări în toate domeniile şi concepte arhitecturale ingenioase.
 
Printre "minunile" pe care Beijingul s-a pregătit să le ofere lumii cu ocazia Jocurilor Olimpice se numără şi Centrul Naţional de Nataţie, cunoscut şi sub denumirea de "Cubul de apă".
 
Aceasta a fost inaugurat pe 28 ianuarie a.c., urmând să găzduiască probele de înot, sărituri în apă şi înot sincron din cadrul Jocurilor.
 
Centrul de nataţie a fost construit în patru ani şi a costat aproximativ 136 de milioane de euro, fiind singura dintre arenele olimpice care a fost finanţată prin contribuţii private ale chinezilor din afara ţării, precum şi din Hong Kong, Macao şi Taiwan.
 
Centrul este situat la sud de Parcul Olimpic şi ocupă o suprafaţă de 6,95 hectare, dintre care peste 80.000 de metri pătraţi sunt pentru construcţiile adiacente care vor fi folosite în timpul Jocurilor Olimpice 2008.
 
3.000 de "perne de aer" care captează energia solară
 
Construcţia este prima din China care utilizează tehnologia "pernelor de aer", fiind de asemenea şi singura din lume care foloseşte această tehnică pe o suprafaţă atât de mare.
 
Clădirea a fost inspirată de aranjamentul fundamental al celulelor organice şi formaţia naturală a clăbucilor. Forma de bule, frecvent întâlnită în natură, nu a fost utilizată niciodată într-o structură arhitecturală.
 
"Cubul de apă" adaposteşte trei bazine, unul de trei metri adâncime, unul pentru încălzire şi altul pentru probele de sărituri în apă, iar structura este făcută din armătură de oţel şi o membrană de plastic, sau, mai precis, dintr-un tip de teflon foarte uşor. Aproape nici unul din cele 9.803 noduri şi cei 20.870 de stâlpi din oţel nu este paralel cu altul.
 
Faţada "Cubului de Apă" este formată din 3.000 de hexagoane din oţel încastrând perne transparente cu aer, care acoperă o suprafaţă de 100.000 de metri pătraţi. Acoperişul centrului este considerat a fi ecologic, deoarece utilizează razele solare pentru încălzire şi luminozitate, ceea ce reduce cu 30% consumul de energie.
 
Noaptea, bulele strălucesc albastru
 
Pernele de aer sunt făcute din folii create dintr-un material asemănător cu teflonul (ETFE), aproape transparent (ceea ce face ca cea mai mare parte a construcţiei să fie iluminată natural), cu rezistenţă sporită la coroziune şi presiune.
 
Acest tip special de teflon a fost creat astfel încât să reacţioneze la schimbarea condiţiilor de luminozitate, ceea ce produce efecte vizuale impresionante: noaptea, bulele strălucesc albastru. Cei 100.000 de metri pătraţi de ETFE au fost produşi de companiile "Vector-Foiltec" din Germania şi "Yuanda Group" din China.
 
 
Cum funcţionează o clădire formată din membrană ETFE?
 
Membrana ETFE (Etilenă TetrafluoroEtilenă) a fost inventată de DuPont în anii ’70, fiind utilizată timp îndelungat ca un material de izolare în industria aeronautică.
 
"Am ales membrana ETFE pentru a economisi bani, dar şi efort. Dacă am fi utilizat  sticla, acesta ar fi fost mult mai grea, şi, prin urmare, ar fi fost necesară o structură de oţel mult mai rezistentă, ceea ce ar fi majorat costurile. În plus, sticla este dificil de instalat şi de întreţinut.
 
Ar fi trebuit mai multe schele, mai mulţi oameni şi mult mai mult timp, pe când în cazul membranei nu este nevoie decât de doi oameni care se descurcă într-un timp scurt să instaleze o «bulă» de 9 mp", a explicat Zhao Xiaojun, unul dintre designerii chinezi ai "Cubului de Apă". În plus, acesta a arătat că membrana ETFE, care se vinde în Germania cu 400-500 de euro/mp, a fost achiziţionată cu 200 euro/mp (costurile de producţie fiind reduse prin utilizarea forţei de muncă din China), în timp ce sticla ar fi fost mai scumpă cu cel puţin 100 de euro/mp.
 
"Există un sistem automatizat de monitorizare a presiunii aerului din fiecare «bulă», iar când aceasta scade sub un anumit nivel, se reîncarcă automat", a menţionat Fang Zheng, arhitect-şef la "China Construction Design International". "Marea provocare a fost aceea de a face ca lumina soarelui să intre cât mai multă în timpul iernii, iar vara să intre numai atât cât trebuie", a adăugat Zheng.
 
"Pentru aceasta, există circa 100 de milioane de puncte de galvanizare pe suprafaţa membranei, separate şi care reflectă lumina lumina soarelui ca o umbră. Astfel, căldura şi lumina care este «în plus», rămâne pe dinafară. Membrana are mai puţine puncte de galvanizare pe latura de nord a clădirii unde energia solară este mai slabă, şi mai multe puncte pe laturile de est şi vest, de unde soarele bate cu putere.
 
În total, punctele acoperă mai puţin de 50% din suprafaţă pe latura de sud a clădirii, şi circa 60% pe latura de vest, unde mai mult de 70% din energia solară este păstrată", a explicat a menţionat Fang Zheng.
 
"Cubul de Apă“ poate "respira" şi se poate "spăla" singur
 
Structura este realizată din două straturi de "perne", unde se "depozitează" energia solară captată la exterior, aceasta fiind utilizată pentru a încălzi bazinele de apă şi spaţiile interioare.
 
Cele două straturi de perne de aer sunt despărţite printr-un canal interior, care are rolul de a ajuta clădirea să "respire". Acesta deserveşte sistemul de ventilaţie, prevăzut cu deschideri pe acoperiş şi pe corpul clădirii, aşa-numitele "guri de aerisire" care sunt acţionate în mod automat, aflându-se în legătură cu sistemul de monitorizare a temperaturii montat pe culoarele din interiorul Cubului.
 
Mentenanţa ar putea fi una dintre probleme mai complicate ale construcţiei-unicat, însă autorităţile au dat asigurări că "bulele" Beijingului se curăţă foarte uşor, întrucât membrana ETFE se spală singură, natural. Dat fiind faptul că există un coeficient de frecare foarte mic, praful nu se ataşează uşor de structură, iar când se depune, suprafaţa este curăţată foarte uşor,  "printr-o simplă ploaie", susţin proiectanţii structurii.
 
"Cubul de apă" va putea găzdui 17.000 de spectatori, pe 6.000 de scaune permanente şi 11.000 pe locuri provizorii. După Jocurile Olimpice, centrul va deveni o piscină normală, în care se vor antrena sportivii chinezi, se vor desfăşura diverse activităţi culturale şi de divertisment pe plan local.
loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. mihai m. spune

    Foarte interesant si indraznet acest proiect.As fi curios daca asemenea structuri se pot desfasura si pe verticala.Ar fi deosebit de atragator si pentru noile constructii metalice care pot ajunge la sute de etaje.Nu cunoastem greutatea pe mp.dar cred ca este corespunzatoare pentru limitele de siguranta pentru oameni.Nu cunoastem rezistenta la foc deoarece pentru cutremure nu sunt probleme.Ramane un proiect interesant si de viitor.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.