Municipiul Piatra Neamţ, „înecat” în noroi

0
 
Pădurea se răzbună: lucrările iraţionale de defrişare a unor fâşii din pădurea plantată în urmă cu 100 de ani au condus la scurgerea solului de pe versanţii Muntelui Cozla
 
Canalizarea din Piatra Neamţ a intrat în colaps, vineri după amiaza, 15 mai, în timpul unei ploi torenţiale cu grindină. Pe fondul unor precipitaţii care au totalizat circa 40 de litri pe metru pătrat în circa 20 de minute, s-a manifestat fenomenul previzibil şi aflat la cea de-a treia ediţie, începând de anul trecut, de scurgere a solului de pe versanţii Muntelui Cozla.
 
Cauza? Lucrările iraţionale de defrişare a unor fâşii din pădurea plantată în urmă cu 100 de ani, pentru introducerea telecabinei şi telescaunului. Aceastea au fost  agravate de modificarea pantei cu buldozerele, pentru configurarea aşa-numitei pârtii de schi, fără executarea unor lucrări de stabilizare minimală a solului. Toate acestea au avut consecinţele pe care orice administraţie cât de cât responsabilă trebuia să le ia în calcul încă înainte de a demara lucrările pentru artificializarea zonei cu infrastructură destinată turismului.
 
Sistemul de colectare a apelor pluviale nu a mai făcut faţă debitului de apă revărsat din precipitaţii, din cauza colmatării cu mâl şi cu diferite resturi antrenate de pe versanţii Muntelui Cozla.
 
Cele mai afectate zone au fost parcarea de la Kaufland, în care s-au adunat tone de mâl, strada Petru Rareş, mai ales în dreptul magazinului "Dacri", unde zona este mai coborâtă, precum şi strada Calistrat Hogaş. Toate acestea se află în apropiata vecinătate a Muntelui Cozla, principalul furnizor de aluviuni pentru viitorul oraş turistic Piatra Neamţ. Au fost afectate şi alte zone ale oraşului, fiind inundate multe beciuri sau subsoluri de blocuri.
 
Pârtia de schi de pe Muntele Cozla este cazul cel mai elocvent de sfidare a legilor şi a raţiunii în intervenţia asupra pădurii, a zonelor protejate şi a versanţilor, fenomenul fiind generalizat nu numai la nivel de Piatra Neamţ, ci şi în judeţ.
 
Lucrările de amenajare a instalaţiei de transport pe cablu cu telegondola şi cu telescaunul, precum şi a pârtiei de schi au fost finalizate fără existenţa acordului obligatoriu din partea Comisiei Monumentele Naturii din cadrul Academiei Române.
 
Acest acord este impus prin Legea de sistematizare a teritoriului, Legea nr.5 din 6 martie 2000, prin care o suprafaţă de 10 hectare de pe Muntele Cozla este protejată ca rezervaţie paleontologică, cunoscută sub numele de sit-ul fosilifer Cozla.
 
Sfidarea legii nu s-a oprit aici, intervenţiile asupra muntelui fiind lipsite de orice lucrări de stabilizare a solului.
 
Atât Agenţia de Protecţie a Mediului Neamţ, cât şi Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu, nu au acţionat în niciun fel pentru stoparea agresiunii asupra Muntelui Cozla.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.