Turismul în judeţul Bacău este o „rara avis”

0
 
Numărul turiştilor care s-au cazat în judeţul Bacău mai mult de o noapte a înregistrat în luna aprilie o diminuare cu peste o mie de persoane faţă de intervalul de timp similar din 2007, relevă cele mai recente date înregistrate la Direcţia judeţeană de statistică.
 
Conform acestora, 5.360 dintre oaspeţii zonelor turistice băcăuane au preferat hotelurile, 428 – motelurile, 427 – pensiunile rurale, 315 – vilele turistice, iar 162 – pensiunile urbane.
 
Doar 139 au fost turişti de peste hotare. Cifrele ar fi şi mai mici, dacă s-ar exclude din statistică oraşul-staţiune Slănic Moldova, unde s-a înregistrat un spor total de circa 15 la sută faţă de aprilie anul trecut.
 
În ceea ce priveşte numărul înnoptărilor în unităţile turistice din judeţ, acesta a fost monitorizat la 16.442 de persoane, cu peste 5.000 mai mic decât în perioada corespunzătoare a anului trecut.
 
Ca urmare, în aprilie, indicele de utilizarea locurilor de cazare băcăuane a fost de 22,1 la sută, faţă de 32 la sută, cât s-a înregistrat în aceeaşi luna a anului trecut.
 
Faptul că turiştii reprezintă o "specie" rară în judeţ, afirmă economişti şi specialişti în turism băcăuani, este atât "consecinţa dezinteresului manifestat de autorităţi" faţă de zonele cu potenţial, unde, cu excepţia Slănicului Moldova, nu s-au mai efectuat de circa cinci ani nicio investiţie majoră, dar şi slabului spirit de iniţiativă din partea proprietarilor de case, vile sau terenuri din zone naturale propice dezvoltării unor spaţii de cazare sau divertisment.
 
Aceştia se plâng că nu au resursele financiare necesare pentru a dezvolta afaceri, cât şi de faptul că infrastructura rutieră şi de reţele electrice 'este grav afectată', în special de inundaţiile ce se succed repetat în cele mai frumoase zone ale judeţului.
 
Ca urmare, localităţile cu minunate peisaje montane de pe Valea Trotuşului, Palatul Ghika şi Gara din Comăneşti, Aşezământul de cultură de la Tescani , mănăstirea Bogdan Vodă, bisericile istorice de la Scorţeni şi Berzunţi, biserica Precista din Bacău, excepţionala pădure de o sută de ani de la Runc, pădurea cu pini şi izvoarele minerale din Moineşti, fondul de vânătoare Pralea, zona sălbatică Scutaru, Rezervaţia naturală Perchiu, Complexele muzeale de ştiinţele naturii sau de istorie din Bacău, casele memoriale George Bacovia, Nicu Enera sau Ion Borcea, Parcul dendrologic şi Palatal Hemeiuşi, Castelul de la Dărmăneşti, rezervaţiile de floră şi faună de pe lacurile Racova, Bacău, Galbeni, Răcăciuni şi Bereşti, pădurea Geoseni nu-i pot bucura pe turişti şi, ca într-un cerc vicios, nu pot aduce fondurile necesare reabilitării, modernizării şi dezvoltării turismului băcăuan.
 
În ceea ce priveşte regresul la numărul de prezenţe de o noapte (oaspeţi veniţi în delegaţie) în spaţiile de cazare băcăuane, proprietarii acestora simt că ar fi vorba, în general, de o "recesiune în activitatea economică a judeţului" cu preponderenţă în municipiile Bacău şi Oneşti. Afirmaţiile lor sunt, în parte, întărite şi de datele referitoare la economia judeţului monitorizate la Direcţia de Statistică Bacău.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.