Lukaşenko are nevoie de muncitori: Belarus renunţă la învăţământul de 12 ani

0
 
În Republica Belarus, la insistenţa Administraţiei prezidenţiale, a fost iniţiată trecerea de la învăţământul preuniversitar de 12 ani la cel de 11 ani. "Trebuie să încetăm cu experimentele din învăţământul şcolar", a declarat Aleksandr Lukaşenko, în discursul său anual adresat parlamentarilor şi poporului, iniţiind practic reforma.
 
Modul în care se va desfăşura această reformă urmează să fie decis de înalţii funcţionari până la sfârşitul lunii mai, pentru ca "inovaţiile" să fie implementate deja de la 1 septembrie. Din dezbaterea problemei în cadrul unei reuniuni speciale convocate de Lukaşenko, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta trage concluzia că trecerea la învăţământul de 11 ani va avea loc de anul viitor, fără o perioadă de tranziţie.
 
Strategii preşedintelui au calculat că cel de-al 12-lea an de studii costă bugetul ţării 300 de miliarde de ruble (circa 140 de milioane de dolari). Dintre acestea, 100 de miliarde de ruble sunt cheltuite chiar pe studii, iar 200 sunt pierdute din cauza "excluderii tineretului din viaţa productivă a ţării".
 
Comentând iniţiativa Administraţiei prezidenţiale, experţii belaruşi numesc mai multe motive care au determinat o asemenea reformă vertiginoasă. Primul – cel financiar, în care este prezentă şi "urma Rusiei": scumpirea resurselor energetice obligă Belarusul să facă economii în toate domeniile, inclusiv în cel al învăţământului.
 
Al doilea – cel macroeconomic: iniţiind în urmă cu 10 ani trecerea la învăţământul de 12 ani, înalţii funcţionari ai statului nu au estimat corect urmările acestui pas. Ei nu au ţinut cont de faptul că natalitatea din anii 1990 a fost scăzută şi că perioada de maturizare a copiilor născuţi în acei ani a coincis cu perioada de pensionare a unui număr extrem de mare de persoane născute în perioada postbelică. Împreună cu interzicerea demiterii muncitorilor de la marile întreprinderi şi emigrarea cadrelor de înaltă calificare în alte ţări, acest lucru a stat la baza unui deficit acut de forţe de muncă în Belarus. Tocmai acest deficit ar trebui să fie acoperit de "victimele experimentelor în şcoli".
 
Al treilea motiv – cel politic extern. Proclamând trecerea la învăţământul de 12 ani, puterea belarusă vorbea despre unificarea învăţământului naţional cu cel european. La încheierea celor 12 ani de studii, absolvenţii belaruşi puteau deveni studenţi la universităţi europene. Însă, pentru actuala conducere a ţării, valorile şi standardele europene nu mai sunt demult un model, ci mai degrabă un antipod.
 
"Vom construi sau nu un stat strict după modelul occidental – nu se ştie deocamdată", nota în paginile oficiosului "Sovietskaia Belarusia" primul-adjunct al Administraţiei prezidenţiale, Anatoli Rubinov. În opinia sa, învăţământul de 12 ani din Occident este o soluţie pentru şomajul ridicat de acolo. "Decât să ţii nişte tineri pe indemnizaţii de şomaj, mai bine să-i ţii doi ani în plus la şcoală. Noi, însă, avem o problemă nu cu şomajul, ci cu lipsa forţelor de muncă", declară Rubinov.
 
Reforma din învăţământul preuniversitar se va derula în paralel cu cea din învăţământul universitar. În acesta din urmă se implementase sistemul bigradual: Bacalaureatul şi Magistratura. Acest lucru le permitea bacalaureaţilor belaruşi să plece la studii în ţări europene. "Însă nu este în interesul statului să creeze condiţii excesiv de favorabile pentru plecarea tinerilor noştri peste graniţă. Cu atât mai mult că pentru instruirea lor statul a cheltuit bani", a subliniat Rubinov, citat în final de Nezavisimaia Gazeta.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.