Cu iahtul spre litoral, pe Canalul Dunăre-Bucureşti

0
 
Construcţia Canalului Dunăre – Bucureşti ar putea reîncepe la sfârşitului anului 2009, după ce lucrările au fost sistate în 1989, în prezent derulându-se procedurile de preluare a administrării cursurilor râurilor Argeş şi Dâmboviţa de către Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile (CNACN), de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.
 
Canalul va avea o lungime de 103 kilometri, din care 71 pe râul Argeş şi 32 pe râul Dâmboviţa, traficul anual de mărfuri fiind estimat la 20 milioane de tone.
 
Directorul CNACN, Ovidiu Cupşa, a menţionat că preluarea trebuie făcută în cel mult 90 de zile de la recenta adoptare a Hotărârii de Guvern privind relansarea lucrărilor la Canalului Dunăre – Bucureşti şi trecerea obiectivului în administrarea CNACN.
 
Până la sfârşitul anului 2009, este estimată finalizarea studiului de fezabilitate şi proiectarea lucrării, cu fonduri guvernamentale, urmând ca, în 4-5 ani, investiţia care se ridică la aproape 500 milioane de euro să fie finalizată.
 
Amortizarea investiţiei este preconizată a se realiza în circa 14 ani. Suma respectivă nu include banii necesari pentru construirea a două porturi în localităţile din estul şi sudul capitalei, Glina şi, respectiv, 1 Decembrie.
 
Potrivit lui Ovidiu Cupşa, "în sudul şi estul Bucureştiului este deja o efervescenţă a creşterii preţului terenurilor, ca urmare a construirii noului canal".
 
Referitor la sursele de finanţare, reprezentantul CNACN a declarat că acestea vor proveni din concesionarea lucrărilor şi exploatarea ulterioară a canalelor, suplimentarea fondurilor făcându-se cu cele provenite de la Uniunea Europeană (UE).
 
"Canalul Dunăre – Bucureşti va face parte dintr-un coridor Pan-European şi ne înscriem în prioritatea unu de dezvoltare, deci practic suntem eligibili pentru fonduri europene", a precizat Ovidiu Cupşa.
 
Potrivit acestuia, utilitatea canalului este "extrem de importantă" atât pentru legarea Dunării de Bucureşti, cât şi pentru introducerea capitalei în Coridorul 7 Pan-European, ce face legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră. Astfel, municipiul Bucureşti va deveni a cincea capitală de pe Dunăre şi port la două mări.
 
Ovidiu Cupşa a spus că, în 1989, când lucrările la Canalul Dunăre – Bucureşti au fost sistate, lucrările fuseseră realizate în proporţie de 70%, iar până în prezent, 15-20% din ele s-au degradat.
 
În perioada următoare, CNACN va suplimenta cu aproximativ 20 de posturi organigrama companiei, prin înfiinţarea noii Direcţii Canal Dunăre – Bucureşti.
 
Odată cu demararea lucrărilor de construcţie, se vor crea câteva mii de noi locuri de muncă.
 
"Sigur se va lucra pe salarii foarte bune, fiind vorba de firme internaţionale care vor concesiona lucrările, şi sper ca românii constructori care sunt plecaţi acum în străinătate să se întoarcă pentru a munci în ţară", a declarat directorul CNACN.
 
Prefectul judeţului Constanţa, Dănuţ Culeţu, a declarat că finalizarea construirii canalului ca oferi în mod cert extraordinare oportunităţi de dezvoltare, iar bucureştenii vor putea ajunge cu iahturile pe litoral.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.