„Iasicon” – singurul ofertant pentru reabilitarea Palatului Culturii

 
Valoarea contractului este de peste 8 milioane euro, iar termenul de execuţie a fost stabilit la 33 de luni
 
SC "Iasicon" SA a fost singurul ofertant al licitaţiei pentru consolidarea, restaurarea şi amenajarea Palatului Culturii din Iaşi, organizată de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. "La această licitaţie, comisia a primit o singură ofertă, din partea societăţii «Iasicon» SA. În perioada următoare va fi analizată documentaţia prezentată de acest ofertant, iar comisia va lua o decizie privind încheierea contractului", ne-a declarat Diana Corjan, specialist raportare-monitorizare în cadrul Unităţii de Management a Proiectului.
 
Consolidarea, restaurarea şi amenajarea Palatului presupune reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirii, refacerea finisajelor interioare: zugrăveli, stucaturi, acoperiş, instalaţii sanitare, electrice, termice, pardoseli interioare, refacerea finisajelor exterioare: elemente decorative din tablă, balconaşe, etc., sistematizarea verticală.
 
Astfel, sunt prevăzute lucrări de construcţii care vizează infrastructura, suprastructura, învelitoarea şarpantei, de arhitectură, de canale termice, instalaţii electrice, termice, sanitare, de condiţionare şi ventilaţie. De asemenea, vor fi refăcute şi completate dotările: rafturi, vitrine, mochete, centrala termică, grupul electrogen, aparatele de aer condiţionat etc. Valoarea estimată a tuturor lucrărilor este de 8.052.760 euro, fără TVA, durata lor de execuţie urmând să fie de 33 de luni de la data semnării contractului. Specialiştii apreciază, însă, că aceste fonduri sunt insuficiente pentru reabilitarea completă a Palatului şi dotarea sa cu toate instalaţiile necesare unui obiectiv care adăposteşte valori inestimabile ale artei româneşti şi universale, o evaluare mai apropiată de necesarul real fiind de 17-18 milioane de euro.
 
Palatul Culturii, 100 de ani de la demararea lucrărilor
 
Reabilitarea Palatului Culturii din Iaşi face parte din Programul "Reabilitarea monumentelor istorice din România", susţinut financiar dintr-un împrumut în valoare de 78,2 milioane euro, contractat de Guvernul României de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Unele dintre monumentele degradate ale Iaşului au fost deja incluse pe o listă de finanţare, urmând să primească în total circa 16 milioane de euro. Astfel, dacă pentru Palatul Culturii s-au alocat 8 milioane euro, Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" va beneficia de 6 milioane euro, iar Palatul de la Ruginoasa are repartizate fonduri de 2 milioane euro.
 
Istoria Palatului Culturii începe în 1433, dată care aminteşte de existenţa unei Curţi Domneşti la Iaşi, zidită pe vestigiile unor ziduri şi fundaţii existente încă la acea vreme. Construcţia de astăzi a fost iniţiată în 1906, ca anteproiect, având destinaţia de Palat al Justiţiei, iar în 1907 arhitectul I. D. Berindei a elaborat planurile actualului Palat. Edificiul a fost inaugurat în 1926 de către Ferdinand de Hohenzollern, al doilea rege al României moderne. Construcţia are 298 de încăperi, cu o suprafaţă totală de peste 36.000 mp, găzduind atât birourile administrative ale instituţiei, cât şi numeroase muzee, extrem de interesante prin valoarea exponatelor, precum şi Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Asachi". Cele peste opt decenii de existenţă a clădirii şi-au pus, însă, amprenta, simbolul Iaşului putându-se transforma în ruine chiar şi în cazul unui seism de intensitate medie, turnul cu ceas fiind porţiunea cea mai sensibilă din acest punct de vedere.
 
Stâlpii interiori sunt legaţi cu sârmă
 
Cele peste opt decenii care s-au scurs de la inaugurarea edificiului au afectat întreaga clădire. Primul aspect, uşor sesizabil, este starea în care se află pereţii exteriori, dar şi interiori ai Palatului, stăbătuţi de fisuri şi cu tencuiala căzută pe alocuri. Stâlpii interiori sunt legaţi cu sârmă pentru a nu se desprinde bucăţi din ei.
 
Subsolul insalubru, în care se găsesc componente ruginite ale vechii uzine electrice, se degradează pe zi ce trece, procesul fiind accentuat şi de apele pluviale care pătrund nestingherite în încăperi. Spaţiile de la parterul şi etajul Palatului Culturii nu se prezintă nici ele mai bine, fiind extrem de vizibile fisurile din pereţii care ameninţă să se prăbuşească în orice moment. Sera din podul Palatului, închisă încă din anii ‘50, este acum plină de praf şi hârtii. Turnul este porţiunea cea mai sensibilă, un eventual seism de magnitudine de 6,5-7 grade pe scara Richter putând conduce la prăbuşirea acestuia.
 
Deficienţe la proiectare şi construcţie
 
Actuala stare de degradare a Palatului Culturii este rezultatul unui proces ce se întinde pe parcursul unui secol, timp în care imobilul a fost afectat de numeroase cutremure de intensitate mai mare (spre exemplu, seismul din 1977) sau mai mică.
 
O analiză amănunţită efectuată de către o echipă specializată în domeniul construcţiilor pentru a stabili cauzele care au contribuit la deteriorarea monumentului indică existenţa unor deficienţe ale construcţiei, datorate modului în care aceasta a fost proiectată şi executată.
 
Specialiştii susţin că imobilul are o conformare în plan necorespunzătoare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală (fără rost seismic), alcătuirea pereţilor structurali nu este corespunzătoare – lipsesc centurile de beton armat de la nivelul planşeelor, fundaţiile sunt fără centuri din beton la partea superioară, elementele nestructurale – pereţii de compartimentare şi elementele ornamentale – sunt alcătuite şi ancorate impropriu.
 
De-a lungul timpului, materialele din componenţa structurii au suferit degradări calitative (cărămida C75 şi mortarul M4-10 sunt sub mărcile admise pentru gradul de protecţie antiseismică a construcţiei şi înălţimii ei). În plus, construcţia a suferit modificări de funcţionare pe parcursul existenţei, ceea ce a determinat desfiinţarea unor ziduri, închiderea unor goluri şi practicarea altora, toate acestea afectând stabilitatea şi rezistenţa sa.
 
În final, analiza cauzelor degradării Palatului Culturii arată că administrarea şi condiţiile de exploatare nu au fost corespunzătoare, în sensul că nu s-au realizat lucrări de întreţinere, reparaţii curente sau reparaţii capitale la timpul necesar.
 
 
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata