Investitiile europene in Rusia indeparteaza perspectiva sanctiunilor

0
 
Marii patroni ai industriei germane nu au ezitat sa-si exprime zilele acestea deschis preocuparea fata de consecintele pe care le-ar avea pentru afacerile lor faptul ca Uniunea Europeana sa izoleze Moscova. Si nu doar pentru ca productia fabricilor lor depinde in mare parte de petrolul si gazul rusesc, ci si pentru ca ar fi puse in pericol miliardele de euro pe care giganti, precum concernul energetic EON, firma de automobile Volkswagen sau trustul chimic BASF i-au investit in Rusia in ultimii, noteaza ziarul El Pais.
 
Germania, cea mai mare economie din zona zona euro, este principalul partener comercial comunitar al Rusiei, insa multe alte tari ale UE, precum Italia, Franta, Marea Britanie si Polonia, au la rândul lor importante interese economice. „Europa nu poate face multe, deoarece daca rupe relatiile comerciale cu Rusia, vor exista represalii si nimeni nu vrea sa ramâna iarna fara gaz si petrol, ale caror preturi au urcat pâna la nori”, a declarat intr-un interviu telefonic Fredrik Erixon, director la Centrul European de Economie si Politica Internationala de la Bruxelles.
 
Factorul economic este principala frâna pentru a decreta sanctiuni impotriva Moscovei pentru invazia sa in Georgia. În timp ce asa-numita Liga din Nord – formata din Marea Britanie, Polonia, Suedia si cele trei tari batice – a reclamat o mâna forte impotriva Rusiei, in pofida intereselor economice pe care le detin in aceasta tara, alte tari precum Germania, Franta si Italia considera ca orice pedeapsa ar fi prematura si ca cea mai buna cale este cea a dialogului cu Kremlinul. Oficial, summitul de luni s-a limitat sa lase in suspensie negocierile privind reinnoirea acordului ce reglementeaza relatiile comerciale intre ambele parti. Capacitatea europenilor de a lua masuri impotriva Kremlinului este foarte limitata.
 
Rusia este al treilea partener comercial al UE, dupa SUA si China, mai ales pentri ca ii furnizeaza o treime din petrolul de care are nevoie si 40% din gaze. Bruxelles-ul incearca sa impulsioneze proiectul unui gazoduct pentru a aduce acest combustibil din Marea Caspica prin Georgia si Turcia si a reduce dependenta de Rusia, dar se pare ca o alternativa impulsionata de Gazprom, gigantul rus al gazului, alaturi de compania petroliera italiana Eni, incepe sa câstige pozitii. Între 2000 si 2007, comertul intre UE si Rusia aproape s-a triplat. Pe de alta parte, UE este, cu precadere, principal investitor pe piata rusa (reprezinta peste 70% din investitia acumulata si numai anul trecut europenii i-au destinat 17 miliarde, potrivit Comisiei Europene).
 
„Companiile europene, mai ales germane, italiene si britanice, au realizat mari investitii pe care acum vor sa le protejeze”, subliniaza Fredrik Erixon. Companii petroliere precum germana EON si italiana Eni au profitat de relatiile bune dintre guvernele tarilor lor si Kremlin pentru a incheia acorduri de colaborare cu Gazprom. Fostul cancelar Gerhard Schroeder, care a avut o relatie excelenta cu cel acum prim-ministru Vladimir Putin, a fost angajat la Gazprom cu câteva luni inainte de a parasi puterea, in noiembrie 2005. Si nu este singurul lider care se intelege foarte bine cu Putin. Premierul italian, Silvio Berlusconi, mentine o relatie foarte strânsa cu acesta de mai multi ani.
 
Prezenta in Rusia este compania britanica BP, desi Kremlinul a amenintat concernul cu retragerea licentei gazului. Tocmai Marea Britanie este acum foarte critic cu Moscova. Cea spaniola Repsol YPF isi negociaza acum intrarea pe piata rusa. Toate companiile petroliere trebuie sa se asocieze cu o companie rusa pentru a putea sa lucreze in aceasta tara.
„Avem nevoie de mai mult dialog si mai putina confruntare”, a spus Juergen Thumann, presedintele Federatiei Industriilor Germane, o organizatie care reprezinta 107.000 companii din cea mai mare economie a zonei euro, inclusiv Siemens si Deutsche Bank. Thumann a avertizat asupra consecintelor negative de a impune sanctiuni Rusiei sau de a-i bloca intrarea in Organizatia Mondiala a Comertului.
 
„Toti am avea de pierdut in acest caz”, spune Fredrik Erixon. Tarile fost comuniste au o pozitie delicata in aceasta criza, potrivit analistilor. Pe de-o parte, trecutul lor le determina sa ceara partenerilor lor europeni sa ceara socoteala Moscovei; dar pe de alta parte, sunt si cele care depind cel mai mult de petrolul rusesc, iar multe mentin relatii comerciale fluide, precum Polonia.
 
„Nu cred ca exista un pericol iminent pentru companii in acest moment, având in vedere ca nici UE nici Rusia nu planuiesc o confruntare”, este de parere Maciej Krzak, expert la Centrul de Investigatii Sociale si Economice din Varsovia, intr-un interviu telefonic. „Impresia mea este ca Rusia vrea sa evite o agravare a relatiilor comerciale si nu preconizeaza sa se foloseasca de livrarile de titei si de gaze drept o arma, de data aceasta”, a conchis el.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.