Confuzie intre cauza si efect

0
 
Presedintele român, Traian Basescu, s-a hotarât sa puna in balanta intregul sau prestigiu international si priceperea sa politica in vederea solutionarii celor mai grave probleme ale lumii contemporane. Drept urmare, a facut un tur de orizont prin intreaga zona critica din Caucaz, a discutat cu sefii de guvern si presedintii din regiune despre modalitatea de solutionare a problemelor existente, scrie intr-un comentariu jurnalistul clujean Bela Biro, in ziarul ungar Nepszabadsag.
 
Având in vedere ca in Osetia de Sud criza a fost provocata prin faptul ca osetinii rusificati nu au fost dispusi ca, pe baza drepturilor individuale, sa se contopeasca cu statul georgian, ci din contra, pretinzând drepturi colective, mai ales dreptul la autodeterminare, s-au declarat independenti, ce este mai simplu pentru a rezolva problema decât refuzarea drepturilor colective ale acestor minoritati. Minoritatilor nu le ramâne altceva de facut decât sa se multumeasca cu drepturile individuale oferite cu marinimie de statul national georgian.
 
Presedintelui Basescu nu i-a trecut prin cap posibilitatea ca minoritatile, ferindu-se tocmai de aceasta alternativa, ar vrea sa se desparta de respectivul stat national. Tot asa cum Basescu a scapat din vedere si faptul ca celor din Abhazia si din Osetia de Sud statutul cvasi-independent nu le-a fost acordat de statul georgian, condus de idei gresite, ci populatia majoritara din respectivele regiuni (adica cea rusa) a declarat independenta fata de Georgia, bazându-se pe armata rusa.
 
Numai ca presedintele Basescu, dupa toate semnele, nu are cunostinta despre faptul ca in numeroase state din Europa Occidentala tocmai recunoasterea drepturilor colective, organizarea federativa a statului, precum si sistemul autonomiilor minoritatilor sunt fapte care garanteaza suveranitatea statelor respective. În aceste state, regiunile locuite de minoritati, ajungând la intelegeri cu populatia majoritara, isi asuma de buna voie ramânerea lor in cadrul statal, pentru ca aceasta situatie este avantajoasa pentru toate partile.
 
Daca populatia majoritara refuza aceste drepturi si pretinde ca in toate problemele esentiale ale minoritatilor sa se impuna vointa majoritatii, nu trebuie sa se mire nimeni daca minoritatile aleg calea despartirii de stat, in cazul in care gasesc „aparatori” care sa le ajute in acest demers. Din acest motiv, fortele internationale care tind spre destabilizarea unei regiuni, la extinderea sau recucerirea zonei lor de influenta, cu siguranta se pot baza pe nemultumirile grupurilor etnice minoritare, pe care le pot folosi drept pretext excelent pentru obtinerea „drepturilor colective” ale acestora, un bun pretext pentru realizarea intentiilor lor agresive.
 
În concluzie, presedintele Basescu a confundat cauza cu efectul. Pentru Rusia nu recunoasterea drepturilor colective ale minoritatilor a constituit un pretext pentru agresiune, ci tocmai lipsa acestora. Daca populatia rusa din Abhazia si din Osetia de Sud (in esenta despre acestea este vorba), la fel ca in cazul francezilor din Canada, ar fi putut pretinde dreptul de a decide printr-un referendum, organizat de la inceput in mod democratic, de care stat doresc sa apartina, nu este deloc sigur ca ar fi ales despartirea de Georgia.
 
Mai ales daca Georgia ar fi un stat care ar putea garanta cetatenilor sai drepturile omului in cel mai larg sens al cuvântului, precum si un regim real democratic. Numai ca Georgia nu a oferit si nici acum nu oferea asa ceva, iar statul georgian nu este mai democratic decât Rusia pseudo-democratica.
 
Puterea din Georgia promite teritoriilor locuite in majoritate de rusi „cea mai larga” autonomie, dar nu exista nicio garantie ca, dupa eventuala primire a Georgiei in NATO, rusii din cele doua regiuni nu ar pati la fel ca noi, maghiarii din Transilvania, carora puterea din România, aflata in situatie de constrângere la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, le-a promis autonomia Tinutului Secuiesc, dar dupa consolidarea statului român a desfiintat imediat regiunea autonoma maghiara.
 
„Solutia a la Basescu” pe plan international ar sluji exact situatiei inverse celei pe care conducatorul nostru intelept ar dori sa o realizeze. Numai ca deocamdata sunt slabe sperante sa fie convinsi in acest sens atât el cât si marea parte a tovarasilor sai europeni. Dupa toate semnele, pentru asa ceva ar fi nevoie de mult mai multa varsare de sânge, de ruine si de pribegi, conchide jurnalistul clujean Bela Biro.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.