„Problema rusa” a impartit Europa in „rusofobi” si „rusofili”

0
 
Summitul Uniunii Europene (UE) care s-a desfasurat luni, la Bruxelles, pe marginea relatiilor cu Rusia, a demonstrat inca o data: Europa este dezbinata. Analizând ultimele actiuni si declaratii ale liderilor europeni, Izvestia a incercat sa „clasifice” cele 27 de tari ale UE, pe baza unui inedit „rating al rusofobiei” (sau, invers, al rusofiliei). În primul grup intra cei mai inversunati critici ai Rusiei.
 
Tonul in aceasta grupa il dau cele trei republici baltice si Polonia. Tocmai liderii acestor tari (in compania presedintelui ucrainean Iuscenko) s-au deplasat la Tbilisi, in toiul conflictului cu Rusia, pentru a-l sprijini pe Mihail Saakasvili, si tot aceste tari cer in modul cel mai insistent sanctiuni antirusesti.
 
Din fericire pentru Moscova, greutatea politica a statelor baltice este destul de mica in Europa, iar Varsovia s-a discreditat in ultimul timp prin „eforturile” fratilor Kaczynski. La cei „patru rusofobi principali” ai Europei se raliaza Marea Britanie si Suedia. Relatiile ruso-britanice s-au deteriorat dupa otravirea lui Aleksandr Litvinenko, prezentând dupa aceasta o serie infinita de scandaluri. Premierul Gordon Brown critica cel mai tare Kremlinul si propune suspendarea statutului Rusiei de membra in G8.
 
În ceea ce priveste Suedia, pentru radicalizarea atitudinii sale, Moscova ar trebui sa-i „multumeasca” in primul rând ministrului de externe al acestei tari, Carl Bildt, care a luat evenimentele din Georgia atât de aproape de inima, incât nu a ezitat sa compare Rusia cu Germania hitlerista. Al doilea grup este cel al „criticilor moderati”. În campania de ponegrire a Kremlinului ei nu doresc sa joace rolul de „vioara intâi”, insa in anumite conditii ar putea sa-i sprijine pe baltici si pe alti antagonisti ai Moscovei.
 
În acest grup intra in primul rând tarile din Europa de Est: Cehia, Ungaria si România. Fiecare dintre ele are de reglat „conturi istorice” cu Rusia, dar spre deosebire de Polonia nu transforma confruntarea cu Moscova intr-o idee fixa a politicii lor externe. Ungaria are atitudinea cea mai putin radicala – ea coopereaza in mod fructuos cu Moscova in domeniul exportului de combustibili.
 
Dimpotriva, intr-o serie intreaga de probleme, România se apropie de primul grup. Potrivit Izvestia, Bucurestiul proiecteaza conflictul din Osetia de Sud asupra Transnistriei, iar Rusia este considerata un inamic al „Republicii Moldova fratesti”. În categoria „criticilor moderati” poate fi inclusa si Danemarca, relatiile ruso-daneze fiind marcate, la vremea lor, de scandalul legat de fostul vicepremier cecen separatist, Ahmed Zakaev.
 
Cel mai numeros este „al treilea grup” – „pragmaticii”, „centristii” sau „neutrii”, care nu doresc sa se implice intr-o confruntare serioasa cu o putere nucleara, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU si, mai presus de toate, important furnizor de petrol si gaz.
 
Din acest grup fac parte Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Spania, Finlanda, Olanda, Austria, Portugalia, Irlanda si Malta. Potrivit Izvestia, Slovacia coopereaza in mai multe domenii cu Rusia, iar opinia publica slovaca este infestata in cea mai mica masura de rusofobie. De asemenea, Slovenia, careia nu-i sunt caracteristice complexele altor foste tari socialiste, isi construieste relatiile cu Moscova intr-un mod lucid si rational, fara a-si uita interesul.
 
Bulgaria, a carei elita politica nu nutreste sentimente prea tandre fata de Moscova, este nevoita sa tina cont de opinia publica, favorabila Rusiei. Spania s-a pomenit intr-o situatie echivoca: pe de o parte, unui stat care lupta cu separatismul basc nu poate sa-i placa recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud; pe de alta parte, Madridul nu are motive sa se certe cu Moscova, dialogul politic dintre cele doua tari fiind unul productiv. Într-o situatie delicata este si Finlanda.
 
Relatiile economice strânse pe care acest stat le are cu Rusia nu-i permit sa adere la grupul criticilor acerbi, insa Helsinki este nevoit sa tina cont de opinia vecinilor sai apropiati: suedezii si republicile baltice. „Solidaritatea baltica” nu este pentru tarile nordice o vorba goala. În sfârsit, in al patrulea grup intra „avocatii”, „promotorii” unor bune relatii cu Rusia. Cel mai insemnat rol ii revine aici Frantei, cu a sa „politica estica” ce presupune un parteneriat strategic cu Rusia. Din fericire pentru Moscova, tocmai Franta detine in acest moment presedintia UE.
 
O abordare traditional echilibrata demonstreaza Germania, care nu doreste nici sa izoleze Rusia, nici sa initieze sanctiuni la adresa ei. Un alt prieten al Rusiei este Italia, mai ales dupa ce in fotoliul de premier a revenit Silvio Berlusconi, care il numeste pe actualul premier rus „prietenul Vladimir”.
 
În tabara rusofililor mai pot fi incluse Belgia si Luxemburg, doua dintre intemeietoarele UE, precum si Grecia si Cipru, doua tari ortodoxe, care apara Moscova la toate forumurile europene. În afara de simpatia istorica reciproca, Moscova si Atena sunt legate astazi de contracte ambitioase in domeniul energeticii.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.