Rusia tensioneaza spiritele in ograda sa

0
 
Conflictul din Georgia s-ar putea repeta in alte state vecine, precum Ucraina si Republica Moldova, unde guvernul de la Moscova isi supravegheaza interesele strategice. Desi Rusia si-a justificat interventia militara din Georgia, invocând faptul ca aceasta a atacat prima Osetia de Sud, adevarul este ca provocarile Moscovei au inceput cu mult timp inainte.
 
În primul rând prin mentinerea de trupe in zona fara consimtirea guvernului georgian, acordând apoi nationalitate rusa osetienilor din sud si abhazilor si, nu in ultimul rând, restabilind relatiile economice cu cele doua provincii georgiene in timp ce aplica sanctiuni Tbilisului in paralel cu realizarea de incursiuni aeriene de intimidare. Pe scurt, oferind un sprijin deschis si fatis separatistilor din Osetia de Sud si Abhazia, noteaza ziarul Las Provincias.
 
O situatie asemanatoare are loc in Ucraina, a carei peninsula Crimeea este locuita majoritar de rusi si unde se afla baza Flotei ruse din Marea Neagra (Sevastopol) si in Republica Moldova, cu a sa provincie separatista Transnistria. Nagorno Karabah, regiune apartinând Azerbaidjanului, dar administrata de armeni, este un alt scenariu al conflictelor latente mostenite dupa desfiintarea URSS. Moscova s-a folosit intotdeauna de aceste focare de tensiune ca de niste vârfuri de lance pentru a le dicta vecinilor sai – tari considerate drept ograda si sfera sa majora de influenta – ce trebuie sa faca.
 
Statele supuse evita sa trezeasca furia ursului rus, iar cele care nu se supun, cum s-a vazut cazul Georgiei, sunt hartuite, sanctionate, destabilizate, iar daca rezistenta continua, sunt invadate si rupte in bucati. Kremlinul pretinde fostilor sai vasali sovietici fidelitate si sa se tina cât mai departe de tot ceea ce este legat de Occident. Moscovei nu-i place ca nimeni din jurul sau sa copieze un model de democratie pe care il considera "strain", si nici sa participe la proiecte economice care sa prejudicieze monopolurile rusesti si, cu atât mai putin, sa se integreze in NATO.
 
Georgia a ignorat avertismentele. Revolutia trandafirilor din 2003 a fost deja un precedent care s-a extins in Ucraina, tara care aspira la rândul ei sa se integreze in Alianta Atlantica si in Uniunea Europeana. În plina criza georgiana, presedintele ucrainean, Victor Iuscenko, a declarat din nou ca baza navala rusa de la Sevastopol ar trebui desfiintata dupa 2017, când expira acordul de inchiriere pe care Moscova si Kievul l-au semnat in 1997.
 
Iuscenko a cerut UE si NATO sa accelereze admiterea Ucraniei in structurile lor, pentru "a evita sa se repete in Crimeea ceea ce vedem ca se intâmpla in Osetia de Surd si Abhazia". La Vladikavkaz, capitala Osetiei de Nord, presedintele rus, Dmitri Medvedev, i-a raspuns lui Iuscenko ca "nu este nevoie sa i se indice Rusiei ceea ce trebuie sa faca in Sevastopol" si a spus ca exista "tratate internationale" care permit Kremlinului sa prelungeasca sederea bazei sale navale in Crimeea in mod unilateral.
 
Dupa criza care a infruntat, in ianuarie 2006, Rusia si Ucraina pentru preturile la gaz, cel pe atunci premier ucrainean Iuri Iehanurov a amenintat cu majorarea chiriei bazei de la Sevastopol si chiar cu rezilierea contractului. Serghei Ivanov, actualul vicepremier si unul din candidatii vizati pentru a-i succede lui Putin, a avertizat ca daca „Kievul insista sa alunge din Sevastopol armata noastra, Rusia va revizui actualul traseu al frontierei sale cu Ucraina".
 
Luna trecuta, primarul Moscovei, Iuri Lujkov, a cerut intr-un miting la Sevastopol ca baza navala si toata Crimeea, unde circa 70% sunt rusofoni, sa devina din nou parte a Rusiei, potrivit unei consultari desfasurate in peninsula la inceputul anilor '90.
 
Situatia in regiunea moldoveneasca Transnistria, o fâsie ingusta de pamânt cuprins intre fluviul Nistru si Ucraina, seamana si mai mult cu exemplul osetienilor din sud si abhazilor. S-au autoproclamat independenti in 1991, a izbucnit un razboi intre 1992 si 1993, iar liderii separatisti locali mizeaza pe sprijinul absolut al Rusiei. În Transnistria, unde jumatate de milion de locuitori sunt majoritari slavi (rusi si ucraineni), este azi desfasurata Armata a 14-a rusa, care include o forta de 2.000 de efective.
 
Regiunea, unde acum doi ani populatia s-a pronuntat in referendum in favoarea alipirii Rusiei, este condusa din 1990 de Igor Smirnov, un fost nomenclaturist comunist care, de teama ca isi va pierde scaunul in fata imboldurilor independentiste ale Moldovei a decis sa ramâna fidel Moscovei. El a respins toate planurile de solutionare a contenciosului, inclusiv unul prezentat de SUA, si a cerut Rusiei sa trimita mai multi soldati in zona. Ultima intrevedere dintre Smirnov si presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, desfasurat in aprilie dupa peste doi ani de niciun fel de contact, nu a dat rezultate.
 
Voronin, partizan al aderarii tarii sale la UE, dar nu si la NATO, s-a intâlnit la Soci cu Medvedev, care l-a asigurat ca exista „sanse bune pentru reglementarea conflictului". Totusi, Vladimir Atamaniuk, unul din liderii separatisti din Transnistria a avertizat ca „ceea ce doreste poporul nostru este sa devina independent de (Republica) Moldova si ca atingerea acestui tel este o chestiune de timp".
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.