PAC: România va solicita egalizarea platilor directe pentru noile state membre

0
 
România va solicita egalizarea cât mai rapida a platilor directe pentru noile state cu cele ale vechilor state membre ale Uniunii Europene, in cadrul discutiilor privind reforma Politicii Agricole Comune, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). România este sustinuta in acest demers de alte sapte state membre si anume Ungaria, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Lituania, Letonia. Potrivit MADR, România va propune accelerarea top-up-ului (suplimentarea de la bugetul statului a platilor directe) intrucât alocarile financiare au fost deja stabilite pentru perioada 2007 – 2013.
 
România a mai propus Comisiei Europene prelungirea, si dupa anul 2009, a posibilitatii utilizarii fondurilor de la dezvoltare rurala pentru plata platilor directe. De asemenea, se asteapta dezbateri in cadrul reformei PAC atât din partea noilor state membre – România si Bulgaria – cât si din partea vechilor state membre privind lista cerintelor ce trebuie indeplinite de fermieri si lista bunelor conditii agricole si de mediu (Good Agricultural and Environmental Conditions – GAEC) care se vor a fi implementate, la alegere, de catre statele membre. Bunele conditii agricole si de mediu reprezinta un set de conditii care trebuie respectate de catre fermieri pentru mentinerea calitatii terenurilor agricole si pentru evitarea abandonarii acestora.
 
În total sunt 11 GAEC-uri. Un alt punct sensibil in cadrul dezbaterilor sunt mecanismele legate de interventia pe piata. Potrivit MADR, multe state membre ar putea fi de acord cu renuntarea la mecanismele de interventie, din cauza situatiei existente privind preturile mari la produse agricole. Comisia propune introducerea licitatiei pentru grâul de pâine, in timp ce pentru cerealele furajere sa se aplice acelasi model ca si pentru porumb (reducerea plafonului cantitativ la zero). Pentru grâul dur, luând in considerare situatia pietei, actuala si viitoare, se propune eliminarea interventiei.
 
Cu toate ca in ultimii ani productia de cereale din România a fost mult redusa datorita conditiilor climatice nefavorabile (seceta excesiva, inundatii), România ramâne un mare producator de cereale. De aceea, mentinerea mecanismelor de interventie pe piata cerealelor, in special pentru grâu, este necesara pentru evitarea dezechilibrelor care pot aparea. În calitate de producator important de cereale, România va solicita mentinerea interventiei pe piata cerealelor. Comisia a propus simplificarea si armonizarea dispozitiilor actuale privind interventia publica, prin extinderea unui sistem de licitatii (utilizând mecanisme similare cu cele bursiere), astfel incât aceasta sa constituie o „plasa de siguranta” pentru agricultori.
 
CE propune eliminarea ajutorului pentru stocarea privata a brânzeturilor cu termen lung de maturare si de pastrare, eliminarea stocului de unt utilizat la prepararea produselor de patiserie si a inghetatei, precum si pentru consumul direct. De asemenea, s-a propus ca ajutorul pentru stocarea privata a untului, a laptelui praf degresat utilizat pentru hrana animalelor si pentru productia de cazeina, sa fie facultativa, lasând la latitudinea Comisiei si in functie de situatia pietei sa se decida daca trebuie sau nu pus in aplicare. Se propune si eliminarea interventiei la carnea de porc. Potrivit MADR, România considera ca nu trebuie sa se renunte in totalitate la interventie pâna când nu se gasesc alte instrumente eficiente de stabilizare a pietelor prin controlul ofertei.
 
În ceea ce priveste eliminarea ajutorului financiar acordat pentru stocarea privata a brânzeturilor cu termen lung de maturare si de pastrare, România doreste ca aceasta schema sa nu fie eliminata in totalitate, ci sa poata fi aplicata facultativ. De asemenea, articolul 68 din propunerea de Regulament privind schemele de sprijin direct pentru agricultori prevede redistribuirea fondurilor de la un sector la altul si de aceea este nevoie de gasirea unor solutii pentru sustinerea sectoarelor prioritare, intrucât sumele prevazute a fi utilizate sunt mici. Potrivit MADR, o alta problema este legata de modulare intrucât Comisia nu va renunta la acest lucru, iar singurul compromis asteptat este cel de reducere a procentelor.
 
Modularea este un mijloc de transfer/realocare bugetara a unor sume din Pilonul I catre Pilonul II. Comisia propune cresterea progresiva a modularii. Modularea nu se aplica beneficiarilor platilor directe in valoare de pâna la 5.000 euro. Statele din UE-15 aplica in mod obligatoriu modularea din anul 2005. Propunerea Comisiei vizeaza ca orice fermier care primeste o suma mai mare de 5.000 de euro, pe o perioada de referinta sau conform unui nivel stabilit de fiecare stat membru in cadrul sistemului de plati unice, sa aloce anumite procente catre activitatile de dezvoltare rurala. Pentru 2009, reducerile avute in vedere de Comisie in acest sens variaza intre 2% pentru fermele care primesc pâna la 99.999 euro pe an, ajung pâna la 11% pentru fermele care primesc pâna la 300.000 de euro pe an si chiar la 17% in anul 2012.
 
În ceea ce priveste gestionarea riscurilor, propunerea României privind crearea unui fond comun, nu este agreata de Comisie si nu are sustinerea in multe State Membre, de aceea, potrivit MADR, acest obiectiv ar putea sa nu fie atins. Evolutia conditiilor economice si de mediu induc doua tipuri de riscuri pentru fermieri si anume riscuri de piata, generate de evolutia preturilor si riscuri de productie generate de conditiile climatice si sanitare (boli si daunatori la plante si animale). Politica de dezvoltare rurala se doreste a fi una dintre posibilitatile de abordare a provocarilor actuale si viitoare cu care se confrunta PAC, cum ar fi schimbarile climatice, gestionarea riscului, bioenergia, gestionarea apei si biodiversitatea.
 
Statele membre pot sa foloseasca pâna la 10% din plafonul national pentru a acorda forme de sprijin specifice (sprijin pentru managementul riscurilor, asigurarea culturilor si pentru compensarea pierderilor aparute in urma unor boli ale plantelor si animalelor). Noul regulament permite co-finantarea primelor pentru asigurari impotriva calamitatilor naturale din fondurile alocate fermierilor prin Axa I. Comisia sustine cu fermitate gestionarea provocarilor climatice utilizând exclusiv fonduri din Pilonul II, aceasta presupunând implementarea unor masuri din Planurile Nationale de Dezvoltare Rurala ale statelor membre.
 
În acest sens, Comisia sustine aplicarea modularii. România considera ca introducerea unui mecanism comun de gestionare a riscurilor este adecvata pentru un astfel de obiectiv. De asemenea, România sustine ca astfel de instrumente sa fie finantate la nivel european din economiile realizate din Pilonul I, fara a afecta platile directe primite de catre fermieri. Ministrul francez al agriculturii, Michel Barnier, a carui tara asigura presedintia semestriala a Uniunii Europene, si-a exprimat speranta ca va putea obtine in noiembrie acordul Celor 27 pentru adaptarea Politicii Agricole Comune (PAC), astfel incât, in luna decembrie a acestui an, sa existe si acordul Consiliului de Ministri din statele membre UE.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.