Cercetarea ştiinţifică implică întotdeauna riscuri

0
 
Preşedintele Secţiei de Ştiinţe fizice a Academiei Române, acad. Horia Scutaru, consideră necesar "orice experiment care duce înainte omenirea".
"Dacă nu o vor face, vom rămâne unde suntem acum şi vom degenera", a spus Scutaru, răspunzând unei întrebări care viza intenţia unor cercetători occidentali de a realiza un experiment menit să descopere secretele Big Bang-ului.
 
El a menţionat că "nu se poate face niciodată cercetare fără riscuri" şi că "nu ne putem opune progresului, necesităţii experimentelor, deoarece, deşi un individ sau altul pot să nu fie de acord cu acestea, omenirea, ca medie, le doreşte".
"Nu pot să spun că tot ceea ce a produs cercetarea este neapărat ceea ce este mai bun pe lume, dar asta nu ştirbeşte cu nimic din prestigiul şi necesitatea ei", a spus preşedintele Secţiei de Ştiinţe fizice a Academiei Române.
 
Acad. Horia Scutaru, care declară că "merită să trăim viaţa ca pe o aventură", susţine că "niciodată nu ştim ceea ce va duce înainte omenirea sau ceea ce este sau nu riscant", deoarece "omul nu poate încă să facă predicţii nici măcar în ceea ce priveşte cataclismele ori uraganele".
"Se pot găsi predicţii şi mai îngrozitoare decât acelea despre experimentul menţionat, precum cele din Scrierile de la Marea Moartă sau cele ale aztecilor", a spus acad. Horia Scutaru.
 
În opinia preşedintelui Secţiei de Ştiinţe fizice a Academiei Române, "presa face un mare serviciu cercetării, prin mediatizarea acestui subiect, în acest fel tinerii aflând că există şi această îndeletnicire şi fiind astfel tentaţi să se apropie de ea".
Potrivit unor informaţii vehiculate de unele media, o serie de cercetători susţin că aşa-zisa "maşină a timpului", aşa cum a fost numit cel mai mare experiment din lume, menit să descopere secretele Big Bang-ului, ar pune omenirea în pericol.
 
Experimentul, care a necesitat o investiţie de circa trei miliarde de euro, va fi pus în funcţiune pe 10 septembrie, la 100 de metri în subteran, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. El constă într-un accelerator de particule (Large Hadron Collider) menit să recreeze condiţiile ce existau la o fracţiune de secundă după naşterea universului. Odată pornit, însă, experimentul ar putea genera mai multe găuri negre de mici dimensiuni, se tem oamenii de ştiinţă.
 
Otto Rossler, unul dintre cercetătorii care încearcă să oprească desfăşurarea experimentului, susţine că în patru ani una dintre aceste potenţiale găuri negre ar putea ajunge la o asemenea dimensiune încât ar putea absorbi Pământul.
Rossler face parte dintr-un grup care a atacat proiectul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului argumentând că experimentul încalcă dreptul fundamental al omului la viaţă.
 
Totuşi, sunt slabe şansele ca momentul apropiat de punere în funcţiune a "maşinii timpului" să fie amânat, în ciuda faptului că Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a admis că proiectul va crea găuri negre. CERN nu le consideră periculoase, explică Rossler.
 
Supraveghetorii experimentului resping aceste speculaţii. Un raport dat publicităţii în prima parte a anului dădea asigurări că experimentul nu implică riscuri pentru populaţie.
"De-a lungul a miliarde de ani, natura a generat pe Pământ coliziuni între particule cât un milion de astfel de experimente – şi planeta continuă să existe", se arată în raport. Mai mult, durata de viaţă a găurilor negre de mici dimensiuni este "foarte scurtă", adaugă documentul citat.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.