Uniunea Europeana divizata in problema nomazilor din Italia

0
 
Comisia Europeana a considerat nediscriminatorii masurile continute in pachetul privind siguranta al guvernului italian si care se refera si la amprentare, punând totusi o limita „numai la cazurile extreme”. Decizia comunitara vine dupa o luna si jumatate de la adoptarea unei rezolutii de catre Parlamentul european in care erau condamnate masurile ministrului de interne Roberto Maroni privind rromi si sinthi, noteaza autorul unei corespondente din Bruxelles, inserata in ziarul l'Unita”.
 
Comunitatea rromilor si mai multe Asociatii ale Românilor din Italia isi exprima ingrijorarea tocmai in legatura cu aceasta problema a „cazurilor extreme”. Astfel, presedintele Agentiei Nationale a Rromilor din România, Gruia Bumbu, subliniaza ca „este important sa stim ce se intelege prin „cazuri extreme”, pentru ca altminteri, daca nu se da o definitie clara, termenul poate constitui un motiv pentru abuzuri impotriva rromilor”; aceasta pozitie este impartasita si de mai multe asociatii care activeaza in Italia.
 
„Este important ceea ce a decis Comisia fiindca si noi traim in Uniunea Europeana – a explicat Bumbu, de la Bucuresti – comunitatea Romilor isi va prezenta pozitia oficiala cu siguranta in cursul summitului european al rromilor care va avea loc pe 16 septembrie la Bruxelles. Trebuie sa discutam despre acest lucru si trebuie sa avem detalii cu privire la modul in care vede lucrurile Comisia. În general, noi consideram ca nu sunt respectate drepturile omului si ca se comit abuzuri impotriva rromilor sau a unor persoane care au o etnie diferita”.
 
În ziua in care Comisia UE „consfinteste” masurile anti-rromi ale ministrului Maroni, asociatiile nomazilor isi fac auzit glasul. Dar nu sunt singurii care si-au exprimat perplexitatea cu privire la ce se intâmpla in Italia. Dupa cum se stie, Parlamentul European a adoptat, pe 10 iulie, in sesiune plenara, o rezolutie care critica masurile guvernului italian pentru amprentarea minorilor din taberele de nomazi.
 
Cu 336 voturi pentru, 220 impotriva si 77 de abtineri, europarlamentarii au acceptat textul prezentat de grupul socialist, PSE, de stânga europeana si de liberali in care li se cerea autoritatilor italiene „sa se abtina de la demararea procesului de amprentare digitala a rromilor, inclusiv a minorilor, si de a utiliza amprentele deja culese”.
 
Acest lucru era necesar, se preciza in rezolutie, „pentru a astepta evaluarea iminenta a masurilor de catre Comisia Europeana, intrucât acestea ar constitui in mod evident un act de discriminare directa bazata pe rasa si origine etnica”. Evaluarea Comisiei a venit. Potrivit lui Filippo Miraglia – responsabil cu problemele de imigratie din cadrul asociatiei pentru promovare sociala, ARCI – schimbarea de directie a Comisarului UE, Jacques Barrot „este rezultatul presiunilor exercitate de guvernul italian asupra Comisiei pentru a nu-si pierde credibilitatea internationala”.
 
„Francezul Barrot – continua Miraglia – este un exponent politic de centru-dreapta cu siguranta mult mai „sensibil” la cererile ministrului Maroni”. Bruxelles-ul spune un lucru, Comisia face contrariul. Se confirma astfel slabiciunea Parlamentului Europeann si omnipotenta Strasbourgului, adevarat loc de decizie a Batrânului continent, mai scrie l'Unita. Dar, „problema rromilor” din Italia a suscitat si ingrijorarea Comisiei pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, un alt important pilon al UE, mai noteaza ziarul citat.
 
Într-adevar, pe data de 20 iulie, dupa rezolutia de la Bruxelles, Comisarul Thomas Hammarberg a redactat un Memorandum in care se condamnau masurile adoptate de Maroni impotriva nomazilor si se exprima ingrijorarea fata de conditia rromilor si a comunitatii sinthi din Italia dupa „incendierea” taberei de la Ponticelli, lânga Napoli. Locuitorii cartierului napolitan au dat foc atunci baracilor acestor „fii ai vântului” alungându-i din tabara in care traiau de ani de zile. În pofida rezolutiei Parlamentului european si a Memorandumului Comisiei pentru Drepturile Omului, au avut câstig de cauza si de data aceasta presiunile politice ale guvernelor nationale asupra Comisiei.
 
Guvernul italian in aceasta faza nu putea suporta o critica din partea Europei cu privire la politicile de siguranta, si in plus, in iulie, presedintele in exercitiu al UE, Nicholas Sarkozy – francez ca si Jacques Barrot si din acelasi partid de centru-dreapta UMP – a dictat liniile calauza ale noii politici cu privire la imigratia europeana: control foarte sever asupra fluxurilor migratoare, construirea de noi Centre de primire temporara a imigratilor, reducerea numarului de reintregiri ale familiei si inasprirea parametrilor pentru acordarea permisului de sedere.
 
În esenta, aproximativ aceleasi masuri pe care ministrul Maroni afirma zilnic ca vrea sa le adopte in Italia. Fireste, in Italia mai exista in plus si circumstanta agravanta a clandestinitatii in cazul arestarii unui imigrat ilegal si recenzarea minorilor de etnie rroma…, conchide autorul articolului.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.