Omul preistoric a devenit agricultor pentru a bea bere?

0
 
Josef H. Reichholf sustine ca oamenii din neolitic au continuat sa vâneze si sa culeaga fructe, agricultura fiind doar un complement alimentar. Omul a devenit sedentar si agricultor acum 10.000 de ani, pornind asa-numita revolutiei a neoliticului pentru a putea sa bea bere, nu in scopuri prioritare, sau pentru a-si ameliora alimentatia.
 
Este ceea ce afirma istoricul biolog german Josef H. Reichholf in noua sa carte „De ce au devenit oamenii sedentari”, publicata in librariile din tara si in care explica cauzele revolutiei care au dus la formarea popoarelor si a religiilor, noteaza ziarul Estrella Digital. Profesor la Universitatea Politehnica din Munchen, Reichholf considera total gresita teoria ca omenirea a inceput sa cultive cereale, renuntând la viata nomada si stabilindu-se permanent intr-un anumit loc, pentru a se hrani mai bine.
 
„Aceasta viziune comuna confunda cauzele si consecintele. Când vânatorii si culegatorii si-au abandonat modul de viata si alimentatia traditionala a intervenit un alt avantaj initial”, a explicat expertul, care subliniaza ca principiul „cultivarii plantelor nu a adus in sine niciun avantaj semnificativ pentru supravietuire”. Potrivit lui, culturile initiale erau mult prea reduse iar munca pamantului prea grea, fapt ce nu putea garanta supravietuirea unei comunitati doar prin agricultura si ca omul din neolitic a continuat sa vâneze si sa culeaga fructe pentru a putea subzista.
 
În acest sens, el considera la fel de gresita si teoria ca in primele regiuni de asezare a omului sedentar, in teritoriul asa-numit semiluna cuprins intre Egipt si Mesopotamia, exista putin vânat si multa vegetatie. „Este total diferit”, asigura expertul, care considera ca aceste regiuni erau bogate in vânat, motiv pentru care nu era nevoie sa fie abandonata aceasta forma de subzistenta si ca este total absurda teoria ca o regiune bogata in vegetatie era lipsita de animale salbatice.
 
„Din contra, eu afirm ca agricultura a aparut dintr-o situatie de abundenta. Omenirea a inceput cultivarea cerealelor si a grâului ca un complement alimentar. Intentia initiala, nu era de a face pâine din grâu, ci de a fabrica bere, cu ajutorul fermentatiei”, a declarat presei Reichholf, cu prilejul prezentarii cartii sale. Nevoia senzatiei de betie Profesorul universitar asigura ca omenirea a simtit intotdeauna nevoia de a atinge starea de betie prin droguri naturale care „transmit senzatia de transcendenta, de abandonare a propriului corp”.
 
El a explicat in acest sens importanta samanilor, care erau cei care cunosteau efectele si dozarea acestor droguri, de la alcool pâna la ciuperci, trecând prin plantele care se pot fuma si care erau de multe ori folosite in ritualurile cu caracter religios. Berea se putea produce si din cereale salbatice, din care nu existau culturi extinse si care nu puteau alimenta o comunitate intreaga, spune profesorul german, care subliniaza ca berea si vinul favorizeaza sentimentul de unitate a unei comunitati sau trib, dar nu ii garanteaza supravietuirea.
 
El asigura, de asemenea, ca pâinea nu a inceput sa fie produsa decât când omenirea a fost capabila sa cultive cereale din abundenta, fapt ce a intervenit la mai multe milenii dupa ce au fost cultivate cereale salbatice pentru a le transforma in bere. „Pe de alta parte, indeletnicirea de a fermenta berea nu a fost ceva spontan. Oamenii cunosteau dinainte acest proces datorita fermentatiei fructelor”, asigura profesorul Reichholf, care conchide ca omul primitiv stia deja sa faca vin din struguri si din alte fructe pe care le culegea din natura.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.