Boomul colectarii selective: in containerul de gunoi se afla o cifra de afaceri de 5 miliarde de euro

0
 
Cifra de afaceri a celor care recupereaza materiale, refolosesc ambalaje si transforma deseurile in materie prima noua a atins 5 miliarde de euro, impulsionând o serie de initiative antreprenoriale. Poti câstiga 2.000 de euro pe luna gestionând un magazin-depozit care recicleaza sticle de plastic, hârtie, carton, cutii de aluminiu, este ceea ce promite viitorilor asociati prin formula franchising, Recoplastica, compania din Piemonte care la mijlocul lunii octombrie isi va deschide primul sau Ecopunct in Moncalieri, orasel italian aflat pe linia de centura urbana torineza.
 
Acest proiect ambitios va fi lansat sâmbata, 13 septembrie, la Moncalieri. „Vor veni administratori publici si potentiali intreprinzatori, reprezentând cel putin 1.400 de localitati italiene. La sfârsitul lunii septembrie vom repeta evenimentul la Messina”, a declarat pentru revista L'Espresso Roberto Gravinese, initiatorul proiectului. Initiativa confirma boomul reciclarii. Ideea s-a nascut si pentru a remedia ineficienta majora a multor administratii in a efectua colectarea diferentiata. Italia se afla deja in topul reciclarii la nivel mondial.
 
„Colectarea diferentiata permite exploatarea imenselor „zacaminte metropolitane” iar noi suntem favorabili tuturor initiativelor care se bazeaza pe acest concept. Plasarea gunoiului in containere adecvate nu este numai un gest de respect pentru mediu, ci si unul care face bine economiei”, a afirmat Giancarlo Longhi, directorul CONAI, consortiul privat de producatori si utilizatori de ambalaje pentru recuperarea si reciclarea materialelor impulsionat de legislatia europeana. Longhi a prezentat date interesante in sprijinul tezei sale: cifra de afaceri a sectorului recuperarii si pregatirii in vederea reciclarii a depasit dublul, de la 2,1 la 4,7 miliarde de euro, intre 2002 si 2007, si reprezinta deja 0,31% din PIB.
 
Întreprinderile active in sector erau la sfârsitul lui 2007 in numar de circa 3.500. „În Italia 55% din ambalaje este recuperat iar in ceea ce priveste aluminiul, care poate fi recuperat la infinit, procentul este si mai mare”, a mai precizat Longhi. Având in vedere ca costul reciclarii aluminiului este egal cu o cincime din costul pentru aluminiul nou, economiile sunt evidente. Pentru a incepe o adevarata cursa in domeniu ar trebui ca produsul obtinut din deseuri sa fie la moda. Se foloseste deja material reciclat pentru a impacheta produse de larg consum precum crema Nivea sau bomboanele Baci Perugina.
 
Massimiliano Uzzo a plecat din Milano pentru a cuceri Canada si Qatar prin produsul sau „Alulife”. „Produsul nostru a fost selectionat pentru a fi folosit la refacerea exterioarelor cladirilor de pe Water Front din Toronto, in cadrul unui proiect al Green Building, de reconstructie ecologica, al administratiei locale”, a afirmat Uzzo. În 2 ani, Alulife a cucerit mari branduri precum Armani si Giorgetti care il folosesc in unele creatii pentru casa iar banchieri arabi l-au ales pentru imbracarea unor sedii faraonice.
 
De exemplu, un om de afaceri din Bahrein a dat o comanda de 120.000 de euro companiei „Ceramiche My Way”, dorind sa-si placheze piscina cu placile de mozaic ale firmei din Modena. Aceasta foloseste seringi, fiole si ambalaje de plastic pentru perfuzii provenite din spitale, perfecte pentru a realiza o sticla clara, ideala pentru amenajari sic. Giulia Pesante din Verona vinde in toata Europa bijuterii confectionate din fâsii de aluminiu cumparate de la fierari si chiar ce gaseste pe strada.
 
La Florenta, la scoala „Alchimia Jewellery School” se predau cursuri de pregatire a viitorilor „designeri ai reciclarii”. Doua saptamâni de lectii pentru a invata latura artistica a cutiilor de medicamente sau a bucatilor de lemn gasite pe plaja, pentru bijuterii care pot costa chiar câteva mii de euro. Chiar si in domeniul vestimentar s-a trecut la initiative promotionale: de la salopete matlasate de iarna pentru copii si canadiene produse cu plastic reciclat 100% din Patagonia, la hainute si paltoane in stilul anilor '70 din bumbac reciclat.
 
Site-ul de pe Internet Matrec.it, a devenit o adevarata vitrina a produselor de ecodesign, toate realizate cu materiale refolosite, iar portalul borsarifiuti.com are peste 6.000 de utilizatori, dintre care jumatate din afara Italiei si câstiga alti 300 in fiecare luna. Mecanismul? Companiile interesate platesc inscrierea si publica cererile si ofertele de deseuri, majoritatea provenite din lumea industriala. Italia este lider absolut in reciclarea lemnului. Numai grupul Saviola din Viadana, Mantova recicleaza 1,5 milioane de tone (echivalentul a 4 milioane de copaci pe an) si exista fabricanti de mobila precum Fantoni din Osoppo, provincia Udine, care folosesc lemn recuperat in proportie de 20% din consumul total.
 
De mare perspectiva este crearea unor structuri precum terenurile de fotbal cu iarba sintetica de tipul celui pe care se vor juca meciurile de la Campionatul Mondial din Africa de Sud, in 2010. Cea mai mare companie din Europa de reciclare a Pet-urilor isi are sediul la Novedrate, in Lombardia, si are 800 de angajati. Grupul Freudenberg Politex, care cumpara 85 de mii de tone de sticle pe an, le prelucreaza si le transforma in produse pentru constructii, de la armaturi la izolatii termoacustice.
 
Încasarile au fost de 250 milioane de euro in 2007, iar perspectiva este optima si datorita prezentei in lumea intreaga a 7 filiale, inclusiv in Rusia si SUA. Fiecare italian produce astazi 14 kg pe an de deseuri tehnologice (masini de spalat, televizoare, computere) si numai 2 kg sunt revalorificate. Experimentul facut de operatorul de telefonie mobila 3Italia arata ca este loc si pentru reciclarea celularelor. 90.000 de celulare cu functie video „regenerate” desfacute pe piata – la un pret intre 29-49 de euro – s-au vândut rapid.
Compania Redeem, care activeaza in Italia din ianuarie, a colectat un milion de celulare vechi (50.000 in Italia). 95% au fost reparate si vândute in lumea a III-a.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.