NATO i-ar putea face o „propunere energetica” Astanei

0
 
Adjunctul secretarului general al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Claudio Bisoniero, a sosit joi (11 septembrie 2008) intr-o vizita de doua zile in Kazahstan. Potrivit Ministerului kazah de Externe, sunt planificate intrevederi cu reprezentanti ai conducerii kazahe si ai ambasadelor tarilor membre ale Aliantei. Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, la Astana se va discuta si situatia din Caucaz. Mai mult decât atât, Kazahstanului i s-ar putea propune sa se ralieze programului NATO privind acordarea de sprijin energetic pentru Georgia si Ucraina.
 
Se estima ca, la Astana, Bisoniero va veni insotit de reprezentantul special al NATO pentru Asia Centrala si Caucaz, Robert Simons. Însa, vizita lui Simons a fost anulata. O sursa a Nezavisimaia Gazeta din cadrul guvernului din Kazahstan a dezvaluit ca pe ordinea de zi se vor afla probleme de securitate, situatia din Afganistan, cooperarea in cadrul planului individual de actiuni al Parteneriatului dintre Kazahstan si NATO, dar si situatia din Caucazul de Sud.
 
Potrivit directorului Grupului pentru evaluarea riscurilor, Dosâp Satpaev, „americanii doresc ca Astana sa sprijine Georgia, insa o pozitie la fel de ferma, dar opusa, asteapta de la Kazahstan si Moscova”. „Se pare ca, pomenita intre ciocan si nicovala, Kazahstanul va adopta, pe cât va fi posibil, o pozitie neutra”, a opinat Satpaev. Nezavisimaia Gazeta aminteste ca liderii de la Astana au manifestat o atitudine retinuta fata de evenimentele din Osetia de Sud.
 
Nursultan Nazarbaev s-a pronuntat pentru sprijinirea masurilor initiate de Rusia pentru asigurarea stabilitatii in regiune, insa Kazahstanul nu se grabeste sa recunoasca in mod oficial independenta Abhaziei si Osetiei de Sud. „Acest lucru are legatura cu faptul ca Astana nu are, deocamdata, o pozitie univoca”, explica Ajdar Kurtov, expert al Institutului rus pentru studii strategice. Potrivit lui Kurtov, in presa kazaha oficiala evenimentele din Caucaz aproape ca nu sunt oglindite.
 
În ceea ce priveste mass-media private, in acestea apar in mod regulat articole ale politologilor autohtoni, care condamna Rusia si care fac apel la o modificare a politicii Kazahstanului de orientare pro-rusa. Astfel, ziarul Turkestan noteaza: „Daca s-ar gândi la viitorul popoarelor lor, republicile din Comunitatea Statelor Independente (CSI) ar trebui sa scape cât mai repede de tutela Moscovei sovine, cautând aliati in Occident”.
 
Pe acest fond, propunerea care i-ar putea fi facuta Astanei, in timpul vizitei lui Bisoniero, de a incepe, in cadrul programului de parteneriat cu Alianta, sa acorde sprijin energetic Georgiei si Ucrainei, ar putea gasi sprijin din partea unei parti a societatii kazahe. „Pentru a-i face o astfel de propunere Kazahstanului este nevoie de argumente serioase. Astana trebuie sa stie ce va primi in schimb. Deocamdata, insa, propuneri concrete nu exista”, a declarat Dosâp Satpaev. De altfel, Nazarbaev a declarat ca nu este impotriva unor trasee energetica de alternativa (la cele rusesti), „daca acestea se vor dovedi viabile din punct de vedere economic”.
 
Proiectul Odesa-Brody-Plotk, pe care il promoveaza Ucraina, nu este oportun din punct de vedere economic pentru Kazahstan, considera expertul. „În ceea ce priveste oleoductul Baku-Tbilisi-Cheyhan, atractivitatea lui s-a diminuat, deoarece nivelul riscurilor politice si investitionale din regiune a crescut. Chiar si Azerbaidjanul incearca sa reorienteze o parte din resursele sale energetice spre Rusia”, subliniaza expertul. Kazahstanul, care a investit in economia Georgiei circa 2 miliarde de dolari, a mizat in primul rând pe infrastructura de transport, care i-ar permite sa exporte marfuri, in primul rând titei, catre pietele externe.
 
Însa, partener principal nu ar fi fost Georgia, ci Azerbaidjan, cu care Kazahstanul are o granita maritima. Planurile de colaborare kazaho-azere includ exportarea de hidrocarburi pe Marea Caspica si constructia de intreprinderi de prelucrare a petrolului pe teritoriul Azerbaidjanului. „Posibilele riscuri pe care le comporta investitiile in economia georgiana vor putea fi compensate prin oportunitatile ce apar in relatiile cu Azerbaidjanul. Nu sunt convins ca NATO va reusi sa atraga Kazahstanul de partea sa. Economia Kazahstanului si Azerbaidjanului permit o functionare fara protectori externi”, a conchis Kurtov.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.