Lipsă de spaţiu, dotări şi personal, la Direcţia Arhivelor din Braşov

0
 
Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, una dintre cele mai vechi instituţii din Braşov şi a patra ca mărime din ţară, se confruntă cu 3 probleme majore – lipsa spaţiilor, a dotărilor şi a personalului.
Directorul instituţiei, Aurelian Armăşelu, a declarat că numai 16 angajaţi ai instituţiei, dintr-un necesar de 40, administrează circa 600 de fonduri arhivistice, însumând aproape 10.000 de metri liniari, adică 10 km de arhivă.
 
La aceasta se adaugă problemele create de numărul mare de persoane – 2.000-3.000 într-un singur an – care solicită documente legate de proprietăţi, recalcularea pensiilor, acte de stare civilă referitoare la divorţ, înfieri, naşteri, acte cerute de veteranii de război, deţinuţii politic, refugiaţi.
"Sunt zile în care suntem pur şi simplu sufocaţi de numărul mare de cereri iar munca este imensă", a spus Armăşelu.
 
În urma unor studii şi analize statistice făcute pe baza numărului mare de creatori şi deţinători de documente, precum şi a cantităţii de arhivă produse de aceştia, s-a făcut un calcul şi s-a constatat că la Braşov ar fi nevoie de noi depozite de arhive pentru adăpostirea unei cantităţi de circa 20.000 metri liniari, într-o primă fază, a afirmat şeful Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale.
Există un proiect de investiţii pentru construirea unui depozit cu parter şi trei etaje, urmat de un proiect care vizează lucrări de reparaţii capitale la corpul vechi, ai cărui pereţi sunt fisuraţi în mai multe locuri şi au igrasie.
 
De asemenea, se lucrează la mansardarea corpului vechi, unde vor fi create spaţii pentru conferinţe, studii şi expoziţii. Toate lucrările au fost începute, există studiu de fezabilitate, dar este nevoie de o finanţare de 7,8 milioane de lei.
Spaţiile pe care arhivele braşovene le mai deţin în localitatea Bod şi în zona "Rulmentul" nu sunt suficiente. Prefectura, împreună cu factorii de decizie locali, caută soluţii pentru găsirea unor noi spaţii adecvate pentru arhivarea documentelor.
Cu toate problemele cu care se confruntă instituţia braşoveană, directorul Aurelian Armăşelu a ţinut să precizeze că niciun document din arhive nu se află în pericol de deteriorare.
 
Cel mai vechi document original al arhivei datează din anul 1353, când Regele Ludovic I al Ungariei a acordat un nou privilegiu de bază saşilor din districtul Braşov, la cererea comitetului Jacobus, filius Nicolai Sandur, vilicul oraşului, după distrugerea vechilor privilegii odată cu invazia tătarilor. Documentul, în limba latină, se referă la impozite, obligaţii militare, probleme juridice, folosirea în comun a pădurilor şi apelor, la pescuit.
 
Celelalte documente sunt din 1369, în limba slavonă, 1424 – în limba germană, 1521 – scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung, scrisă în limba română, către Johannes Benkner, judele primar al oraşului Braşov, despre mişcările trupelor turceşti de sub comanda sultanului Suleiman I pe Dunăre în sus, pentru cucerirea Belgradului. Alte documente existente în arhivă, datând din perioada 1552-1613, sunt scrise în limbile maghiară, italiană, greacă şi turcă.
Cel mai cunoscut document al arhivei braşovene şi, totodată, cel mai vechi document în limba română care s-a păstrat în ţara noastră este Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung.
 
Filiala din Braşov a Arhivelor Naţionale a fost prima dată menţionată documentar în anul 1476. Ca parte structurală proprie a administraţiei oraşului, a funcţionat de la 1878 în Casa Sfatului, fiind mutată în anul 1923 în actualul sediu, fostul Bastion al Fierarilor. În anul 1951 Arhivele Statului au trecut de la Ministerul Învăţământului în subordinea Ministerului de Interne, fiind mai întâi Serviciu regional iar din anul 1969 – Filiala Judeţeană Braşov a Arhivelor Statului. Din anul 1996, în baza Legii nr. 61, instituţia are denumirea de Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.