SUA după era Bush

0
 
Fie ca este Obama sau McCain invingatorul in alegerile prezidentiale din noiembrie, serviciile de securitate din SUA au inceput deja sa se pregateasca pentru transferul de putere la Casa Alba. Pe lânga aranjarea de „briefing-uri” confidentiale ale candidatilor, spionajul american – supus unei profunde restructurari dupa 11septembrie 2001- se ocupa de redactarea unui raport asupra predictiilor globale, substantial pesimiste pentru urmatorii 17 ani.
 
Continutul acestui studiu, intitulat „Global Trends 2025”, a fost dezvaluit in termeni generali de Thomas Fingar, director adjunct al serviciilor secrete nationale, in cadrul unui congres desfasurat saptamâna trecuta in Florida, noteaza ziarele ABC, La Razon. Între concluziile sale reiese avertismentul ca SUA se vor confrunta in urmatoarele decenii cu un declin gradual al preponderentei lor, intr-o lume tot mai dominata de fortele globalizarii, nepregatita in fata schimbarii climatice si destabilizata de conflictele regionale suscitate de lipsa alimentelor, apei si energiei.
 
Potrivit afirmatiilor lui Fingar, la care a avut acces ziarul Washington Post, singura salvare in fata acestui anticipat declin al SUA in materie politica, economica si chiar culturala, ar fi in termeni de superioritate militara. Dar cu avertismentul ca aceasta putere militara sa devina un factor „tot mai putin semnificativ”, pentru ca „nimeni nu ne va ataca cu o masiva forta conventionala”. Editia actualizata a acestui raport al tendintelor globale contine si mai multi factori de ingrijorare decât cea pregatita cum patru ani, care, desi se axa asupra impactului globalizarii, era mai optimista privind consecintele asupra SUA.
 
Un ton care reflecta viziunea somitatilor academice si economice privind emergenta puterilor alternative in SUA, intr-o lume descrisa deja de unii autori ca „post-americana”. Acest studiu nu cuprinde vesti proaste doar pentru SUA, având in vedere ca anticipeaza o prabusire de influente pentru ONU, Banca Mondiala si orice tip de institutii internationale care au ajutat deja la mentinerea „status-quo-ului” international de la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial. Cu mari indoieli ca alte organizatii diferite, cu noi reguli si atributii, vor putea umple acest gol.
 
Potrivit lui Fingar, in urmatori ani, nici SUA nici alte tari nu vor fi in masura sa dicteze regulile jocului. În opinia lor „nu exista nimeni in lume in pozitie sa asume leadershipul si sa realizeze schimbarile care, cu destula certitudine, vor avea loc in sistemul international”. Cu circumstanta agravanta ca acest vid va coincide cu o multiplicare a crizelor umanitare in zone extinse ale plantei, din nordul Chinei pâna in cornul Africii provocate de schimbarile climatice. Între tarile industrializate se anticipeaza de asemenea tensiuni economice asociate imbatrânirii globale.
 
Pe acest front, se asteapta ca SUA sa opereze mai bine traditionala asimilare a imigrantilor. Potrivit lui Thomas Fingar, „suntem cu adevarat singuri intre tarile amplu dezvoltate care vor continua sa aiba o crestere demografica suficienta pentru a asigura o crestere economica sustinuta. Securitatea energetica, mai mult decât amenintarea terorista a unor grupuri precum Al Qaida, se numara printre provocarile emergente cu o sete tot mai mare de petrol resimtita de alti giganti, precum China sau India.
 
Potrivit serviciilor secrete americane, dependenta multor aliati ai petrolului provenit din Iran limiteaza capacitatea de manevra impotriva ambitiilor nucleare ale regimului integrist de la Teheran. Desi deocamdata, nu dispun de evidente care sa afirme ca Iranul a trecut dincolo de ambitiosul programa de imbogatire a uraniului. Saptamâna trecuta, exact când toata lumea era iluzionata de perspectiva unei Administratii noi si un Congres nou, o galeata cu apa rece i-a adus pe toti la realitate.
 
Cel responsabil a fost Biroul Bugetului din Congres care a anuntat ca viitorul presedinte, oricare va fi el, va mosteni probabil o gaura bugetara de cel putin 500 de miliarde de dolari care va limita capacitatea de manevra oricui va dori sa realizeze minunile promise in campania electorala. Nici Barack Obama si nici John McCain nu s-au declarat surprinsi, ultimul lucru pe care l-ar admite candidatii este ca nu ar putea indeplini promisiunile facute alegatorilor. Ambii declara in stânga si in dreapta ca vor depasi Administratia Bush in toate aspectele.
 
Nu numai ca vor aduce la Washington o schimbare fundamentala, ci vor si indeplini marile obiective care fac deliciile intregii lumi – pacea si respectul national in exterior, independenta energetica, mai multe locuri de munca, asistenta medicala ieftina, scoli mai bune si taxe mai mici. Fara sa spuna insa ca pentru a realiza aceste lucruri vor contracta o factura colosala in costul datoriei nationale in expansiune. SUA au acumulat deja o datorie publica si privata de proportii incât le vor foarte greu sa-si pastreze creditorii. Aceasta ar trebui sa fie prioritatea agendei primei dezbateri prezidentiale, pentru ca va deveni urgenta odata cu inceperea noului mandat al presedintelui. Dar nimeni nu pare acum interesat de acest subiect.
 
Evenimentele care au dominat stirile economice – somajul in ascensiune, indicii de faliment si criza ipotecara – nu sunt deloc intâmplatoare. Sunt simptomele rupturii unui sistem marcat de credite facile, de o disciplina fiscala relaxata si o aversiune toxica fata de impunerea de impozite suficiente pentru plata facturilor. Este oarecum nedrept ca cei care vor ocupa viitoarele posturi pe Bulevardul Pennsylvania, in ianuarie 2009, sa suporte consecintele deciziilor luate sau amânate de predecesorii lor. Dar aceasta este realitatea; factorii economici nu tin cont de calendarele electorale. Iar realitatea isi face simtita rece prezenta chiar daca politicienii se fac ca nu o vad.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.