Proiecte „mincinoase”

0
 
Construcţia celei mai înalte clădiri de pe Bulevardul Independenţei, Centrul Comercial "Arcu" şi "Maximall" sunt principalele trei proiecte ieşene lansate şi… "îngropate"! Am fost curioşi să aflăm de la cei care "s-au bătut cu pumnul în piept" că vor schimba faţa Iaşului – Moshe Rahmut, Gabriel Surdu, Constantin Adăscăliţei şi Iulian Coman – ce s-a întâmplat cu planurile lor măreţe, trecute, între timp, sub tăcere…
 
Lansate cu mai mult sau mai puţin fast, unele dintre marile proiecte imobiliare ale Iaşului au rămas în stadiul de promisiune sau au fost doar "baloane de săpun" menite a demonstra ce mari investitori se pregătesc să "atace" Iaşul sau să sporească artificial valoarea unor terenuri.
 
Desigur cei mai mincinoşi "dezvoltatori imobiliari" pot fi consideraţi reprezentanţii autorităţilor locale, care au promis aeroport internaţional, pasaje între cartiere – subterane sau supraterane, şosea de centură şi multe altele. Fără a neglija minciunile (mai mult sau mai puţin electorale) ale diverşilor trântori pe banii statului, vom trece în revistă trei proiecte private care anunţau "schimbarea la faţă" a unor zone ale Iaşului.
 
Nici unul dintre acestea nu s-a materializat, iar situaţia actuală sugerează că vor rămâne mult şi bine încremenite pe hârtie. Debusolarea şi incertitudinea manifestată ulterior anunţării proiectelor, de către aşa-zişii investitori, sugerează că, de fapt, doar "spectatorii" au crezut în aceste idei avangardiste, futuriste sau cum au fost numite la momentul respectiv, în vreme ce "actorii principali" au ştiut de la bun început că totul este… doar circ!
 
 
Proiectul de pe Bulevardul Independenţei, rămas în stadiul de "stai să vedem"
 
Cel mai cunoscut şi răsunător, la momentul mai 2006, a fost proiectul "Golden Gate", anunţat ca fiind o asociere între omul de afaceri ieşean Gabriel Surdu şi israelienii de la "ENG International", reprezentaţi de evreul Moshe Rahmut. Proiectul presupunea construirea, pe bulevardul Independenţei, în zona fostei Pieţe Dimitrov, a celei mai înalte clădiri din Iaşi, P+18 etaje, la care se adăugau parcările subterane.
 
Problema este că, de peste doi ani, lucrurile au rămas împotmolite la stadiul "stai să vedem". "La ora actuală, documentaţia se află în studiu la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice în ceea ce priveşte impactul asupra eventualelor monumente istorice din arealul respectiv. Teoretic, ar trebui să se facă nişte săpături pentru a se vedea dacă există acolo ruine ale vechilor aşezări. Dacă există şi prezintă importanţă istorică trebuie văzut cum ar putea fi conservate şi valorificate", ne-a declarat Gabriel Surdu, asociat în cadrul SC "Golden Gate" SRL, dezvoltatorul proiectului. Însă, după cum poate vedea oricine trece pe bulevardul Independenţei, nu s-a făcut nici o săpătură, deşi expertiza aceasta şi avizul de la Monumente ar fi trebuit să dureze patru luni. "
 
Membrii comisiei cer tot felul de precizări cu privire la proiect, arhitecţii le prezintă documentaţiile, le discutăm, după care se cer alte precizări şi tot aşa", a arătat omul de afaceri.
 
 
Surdu încă mai visează la cafea cu senzaţii tari, deasupra Bulevardului Independenţei
 
Legenda foto
Prezent la festivitatea de premiere, primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, a anunţat că astfel de investiţii vor putea promova Iaşul ca un centru economic puternic al României… Însă, pe atunci, Gabriel Surdu şi Gheorghe Nichita erau colegi de partid

 

 
Conform omului de afaceri Gabriel Surdu, mai trebuie studiată zona în vederea emiterii unui PUZ valabil, cu regim de înălţime şi grad de ocupare la sol. Mai trebuie studiată şi elaborată o soluţie privind circulaţia auto înspre şi dinspre complex. "Există deja o temă PUZ şi chiar un PUZ făcut ca şi studiu de echipa de arhitecţi de la Universitate care au realizat proiectul, însă, trebuie toate avizele de la Primărie", a continuat Surdu.
 
Pentru elaborarea proiectului, compania "Golden Gate" a generat un concurs de idei cu tema "Impact Urban – Bulevardul Independenţei". Dintre propunerile arhitecţilor au fost reţinute trei care au fost şi premiate.
 
Tot în plan a fost şi ideea de a lua legătura cu proprietarii terenului de pe partea cealaltă a bulevardului, din parcarea "Romtelecom", în vederea construirii unui ansamblu format din două corpuri de clădire de o parte şi de alta a străzii, legate printr-o pasarelă. "Imaginaţi-vă ce senzaţie interesantă poate avea un om care stă şi serveşte cafeaua într-un local situat pe această pasarelă, pe sub care trec maşini, oameni, şi ce privelişte poate avea asupra Iaşului. Deocamdată nu am luat legătura cu proprietarii terenului de vis-a-vis şi nici nu ştim ce variantă de proiect vom adopta. Trebuie să trecem mai întâi peste partea de avize", a mai spus Surdu.
 
Cu toate acestea, "Golden Gate" nu este privit în mod unitar de către urbanişti. Unii dintre ei, în special cei ai Direcţiei de Urbanism a municipalităţii, nu sunt de acord cu ideea construirii unui ansamblu modern cu regim mare de înălţime în plin centru istoric al Iaşului.
 
"Poate copiii mei vor reuşi să construiască!"
 
Gabriel Surdu se arată destul de sceptic în ceea ce priveşte bunul mers al proiectului. "Dacă văd că nu se poate şi nu se poate, măcar copiii mei poate vor reuşi să construiască acest proiect. Problema este că ce nu s-a putut face până acum, va fi din ce în ce mai greu de realizat. Condiţiile de creditare din partea băncilor sunt din ce în ce mai restrictive şi mai scumpe. Ca să nu mai vorbim de costurile crescute din construcţii", a explicat omul de afaceri ieşean, încercând să justifice eşecul unui proiect lansat cu surle şi trâmbiţe.
 
Dacă, în 2006, acesta estima o valoare a proiectului de 30 milioane de euro, la ora actuală este de părere că pentru aceeaşi construcţie cheltuiala ar fi cu cel puţin 30% mai mare. În ceea ce priveşte orizontul de timp la care să ne aşteptăm că vor începe lucrările, Surdu a preferat să păstreze tăcerea.
 
Pentru realizarea acestui ansamblu imobiliar s-a creat o societate separată denumită SC "Golden Gate" SRL, titulara terenului de aproximativ 2.500 mp din arealul fostei Pieţe Dimitrov. Suprafaţa de pământ din centrul Iaşului a fost cumpărată de la foştii proprietari, în urma unor tranzacţii ce au făcut valuri în media ieşeană.
 
"Investitorii strategici" au fost israelienii de la "ENG International", care au cumpărat 945 mp de la conaţionala lor, Iolanda Teitler, cu 640.000 euro, iar ceilalţi proprietari au primit 460.000 euro pentru parcelele lor, însumând aproximativ 1.100 mp.
 
Nu trebuie trecut cu vederea faptul că există voci din zona imobiliară care susţin că Moshe&Surdu nu şi-au propus niciodată să realizeze acest proiect, iar întregul "show" derulat cu prezentarea proiectului (concursul de idei, conferinţe, prezentări) a avut doar rolul de a mări valoarea terenului în perspectiva unei valorificări net superioare faţă de preţul la care a fost achiziţionat.
 
Premii "la negru" pentru concurenţi?
 
În mai 2006, în prezenţa oficialităţilor locale ieşene, Gabriel Surdu şi Moshe Rahmut au premiat lucrările desemnate câştigătoare ale concursului de proiecte. Deşi iniţial s-a anunţat o altă structură şi valoare a premiilor, juriul a decis să nu acorde premiul I, să acorde premiul II pentru două lucrări şi o singură menţiune. Pentru cele două echipe care au obţinut premiul II, recompensa materială a fost de 7.500 euro (pentru fiecare), iar menţiunea s-a ridicat la 3.000 euro.
 
Fără a mai pune la socoteală alte cheltuieli generate de organizarea concursului, rezultă suma de 18.000 euro. Surprinzător, bilanţul pe anul 2006 susţine că societatea "Golden Gate" nu a avut cheltuieli, ceea ce sugerează faptul că premiile au fost acordate "la negru".
 
Contactat de revista FINANCIARUL, arh. Dragoş Rugină (cel care s-a numărat printre câştigătorii concursului),  ne-a declarat că s-au acordat premiile respective. "Din câte îmi amintesc a fost o discuţie referitoare la TVA, dar noi nu am participat pentru bani la acest concurs, aşa că nu ne-a interesat foarte tare această problemă", ne-a declarat Dragoş Rugină precizând că nu are ce reproşa organizatorilor acelui concurs. În aceste condiţii, în care s-a pus problema TVA aferentă premiilor acordate (peste 1.500 euro), neevidenţierea acestor cheltuieli în bilanţul "Golden Gate" este suspectă de a nu mai fi catalogată ca o şmecherie (evreiască), ci ca o ilegalitate.
 
SC "Golden Gate" SRL îl are ca administrator pe Moshe Rahmut, în timp ce structura asociaţilor este următoarea: Gabriel Surdu – 7%, Eliahu Nahman (israelian) – 46,50%, Shmuel Toledano (american) – 17,525%, Joseph Edvin Necht (american) – 11,45% şi Abotol Sandra (american) – 17,525%. Capitalul social se cifrează la 10.000 RON, iar firma figurează la Registrul Comerţului cu menţiunea "sediu expirat".
 
În 2007, cu un singur angajat, firma a realizat venituri de 440.729 RON şi cheltuieli de 167.097 RON, rezultând un profit net de 262.614 RON.

 
Adăscăliţei a abandonat Centrul Comercial "Arcu" în favoarea unei afaceri bănoase cu Registrul Comerţului
 
Un alt proiect ce îşi propunea să schimbe o parte a Iaşului, tot în zona centrală, este cel gândit de fostul viceprimar, actualmente vice-preşedinte al Consiliului Judeţean, Constantin Adăscăliţei, în parteneriat cu Emilian (Elan) Schwartzenberg, soţul prezentatoarei TV Mihaela Rădulescu. Cei doi au o participaţiune frăţească la capitalul social al SC "RLC Trident" SRL Iaşi, firmă care deţine/administrează clădirea de pe strada Gândul nr. 2A, unde funcţionează în prezent Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi, precum şi 800 mp de teren adiacenţi. Intenţia acţionariatului era de a construi "cel mai luxos şi reprezentativ turn de birouri de categorie A din Iaşi", denumit Centrul Comercial "Arcu", ce urma să aibă un regim de înălţime de 11 niveluri.
 
"Nu am mai avansat cu acest proiect faţă de acum un an şi jumătate întrucât a fost şi perioada alegerilor, au apărut şi complicaţii în legătură cu terenurile din jur. Între timp a fost închiriată clădirea de pe strada Gândul către Registrul Comerţului. Nu ştiu pe ce perioadă pentru că eu sunt doar asociat la firmă, nu şi administrator (funcţia de administrator este deţinută de Mariana Adăscăliţei – n.r.). În această situaţie, nu a mai fost demolată clădirea pentru a elibera terenul necesar construirii noului building de birouri", ne-a declarat Constantin Adăscăliţei. Acesta a mai spus că, cel puţin pe perioada cât este valabil contractul de închiriere, proiectul nu va putea fi demarat. Conform presei locale, contractul a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani, iar firma lui Adăscăliţei încasează lunar 14.000 euro.
 
Investiţie minimă, eficienţă maximă
Pentru a se ajunge la cei 1.100 metri pătraţi necesari realizării Centrului Comercial "Arcu", un turn de birouri cu 11 niveluri aprobat prin PUD, firma a cumpărat două imobile vechi cu scopul de a valorifica terenul de sub ele. Terenul a fost rotunjit cu 96 metri pătraţi obţinuţi prin concesiune de la CL Iaşi, în imediata apropiere.
 
Primul pas către obţinerea terenului numai bun de construit a fost dărâmarea clădirii existente pe strada Arcu nr.11, acţiune pentru care a fost necesar avizul Ministerului Culturii, prin care imobilul cu valoare de patrimoniu a fost declasat din cauza gradului avansat de deteriorare şi a riscului de prăbuşire. Pasul următor, dărâmarea clădirii de pe strada Gându, nu a mai fost făcut.
 
Conform declaraţiilor din urmă cu aproximativ un an, investiţia ar fi trebuit să se ridice la circa 5 milioane de euro, bani obţinuţi dintr-un credit bancar cu garanţie pusă chiar pe imobilul în construcţie. Cei doi oameni de afaceri au găsit, însă, o variantă mult mai avantajoasă. Fără a-şi mai bate capul cu creditele, avizele de tot felul, constructorii care nu îşi respectă termenele etc., au renovat vechea clădire, i-au pus termopane şi nişte scări interioare provizorii (care trebuie urcate cu atenţie sporită întrucât se clatină din toate încheieturile şi riscă să se prăbuşească), după care au închiriat-o pe bani mulţi, siguri şi la dată fixă, către o instituţie de stat.
 
În 2007, cu doar doi angajaţi, societatea "RLC Trident" a raportat un profit net de 150.898 RON (cu 63% mai mare faţă de 2006), la o cifră de afaceri de 453.120 RON.

 
 
"Maximall" – şi marmota învelea ciocolata-n staniol…
 
Pierdut în hăţişurile economiei de piaţă este şi Complexul "Maximall", anunţat de conducerea "Fortus Construct" SRL a fi realizat la intersecţia dintre bulevardul Tudor Vladimirescu şi Calea Chişinăului.
 
Proiectul presupunea transformarea unei hale de producţie a SC "Moldoplast" SA într-un spaţiu destinat shopping-ului şi petrecerii timpului liber. Între timp, cei de la "Fortus Construct" au abandonat ideea de a lua un fost spaţiu industrial şi a-l "cosmetiza" în aşa fel încât să devină atrăgător pentru amatorii de shopping şi distracţii. "Nu am renunţat la proiect, însă, cel mai probabil îi vom schimba locaţia. Ne gândim să-l amplasăm undeva într-o zonă rezidenţială, în apropiere de CUG. Cred că în primăvara anului următor vom putea demara lucrările", ne-a declarat Iulian Coman, manager "Fortus Construct" SRL. Acesta a adăugat faptul că are în intenţie să păstreze conceptul arhitectural iniţial al proiectului, doar că imobilul va fi în întregime nou.
 
Pe hârtie, complexul avea o suprafaţă de 16.000 mp, din care 10.700 mp sunt ocupaţi de clădirea centrului comercial, iar diferenţa ar fi trebuit să asigure parcarea pentru 1.000 de vehicule.
 
La momentul anunţării proiectului, investitorii chiar agăţaseră un banner pe gardul fostei fabrici prin care dădeau de veste ieşenilor că acolo urmează să apară un nou centru comercial şi că cei interesaţi pot "sări" să închirieze spaţii. La momentul respectiv, cei de la "Fortus Construct" aveau ca şi concurenţă, în zonă, doar "Iulius Mall", ceea ce i-a determinat să anunţe că se vor poziţiona "pe segmentul de piaţă al persoanelor cu venituri medii şi mici", după cum ne spunea Iulian Coman în urmă cu mai bine de un an.
 
Între timp, la cealaltă extremitate a străzii, la o distanţă de doar câteva sute de meri, a fost deschis Complexul Comercial "Felicia", ceea ce a strâns şurubul concurenţial atât de mult, încât o investiţie masivă într-un centru similar ar fi însemnat "sinucidere" curată pentru cei de la "Fortus Construct". Cu toate acestea, dezvoltatorul neagă faptul că prezenţa concurenţei l-ar fi făcut să se răzgândească, punând schimbarea de planuri pe seama unei noi strategii de bussiness pe care intenţionează să o adopte.
 
Probleme financiare la "Fortus Construct"
Ceea ce a omis să spună Iulian Coman este faptul că firma "Fortus Construct" este "hărţuită" de firmele care i-au dat marfă pe datorie sau de recuperatorii acestora!
 
Mai exact, în noiembrie 2007 "Fortus Construct" a intrat în evidenţele Centralei Incidentelor de Plăţi (CIP) din cadrul BNR, de atunci şi până acum refuzând la plată 45 de Bilete la Ordin (40 de incidente majore şi 5 minore), demn de remarcat fiind faptul că ultimele 4 au fost raportate în prima jumătate a lunii septembrie, ceea ce demonstrează că, în continuare, societatea ieşeană are probleme.
Suma totală refuzată la plată se ridică la 241.458 RON, suma aferentă incidentelor majore depăşind 2,15 miliarde lei vechi.
 
În 2007, "Fortus Construct" a raportat venituri totale de 5,36 milioane RON şi un profit net de 113.825 RON, rezultate obţinute cu 6 angajaţi. Firma ieşeană deţine şi o pensiune ("Cardinale Resort"), relativ recent inaugurată, această investiţie beneficiind şi de o finanţare europeană. În luna iunie a acestui an, la restaurantul pensiunii au fost descoperite produse expirate, motiv pentru care Protecţia Consumatorului a aplicat o amendă.
 
Pe lângă toate acestea, societatea administrată de Iulian Coman mai figurează şi pe lista datornicilor la bugetul de stat, obligaţiile restante la 30 iunie 2008 depăşind 2,5 miliarde lei vechi, conform site-ului Ministerului de Finanţe.
 
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.