Abhazia si Osetia de Sud, aliatii-povara ai Rusiei

0
 
Rusia a facut un nou pas in consolidarea rezultatelor 'razboiului de cinci zile' din Georgia, parafându-si relatiile diplomatice cu 'noile state' Abhazia si Osetia de Sud. Semnarea Acordului de prietenie, cooperare si sprijin reciproc era necesar: din momentul recunoasterii celor doua teritorii, statutul militarilor rusi de acolo a ramas fara o baza legala.
 
Fostele formate de pacificare, fundamentate pe documente din anii 1990, si-au pierdut forta de-facto /dupa retragerea Georgiei din acestea/ si de-jure, iar cele 'sase puncte' ale lui Medvedev si Sarkozy reprezentau nu un document juridic, ci unul politic. În conditiile unui vaccum juridic, spatiul pentru divergente este unul extins si toti interpreteaza cum doresc acordurile semnate. La ora actuala, exista divergente fundamentale in ceea ce priveste teritoriul care ar trebui considerat 'Georgia'.
 
În discutiile dintre UE (mai exact Franta) si Rusia, prin 'Georgia' se intelege ceea ce politicienii germani Angela Merkel si Frank Walter-Steinmeier au denumit 'Georgia propriu-zisa' sau 'nucleul georgian', adica un teritoriu fara Abhazia si Osetia de Sud. Însa, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a cerut, la Tbilisi, retragerea trupelor rusesti din 'Georgia recunoscuta international'. În conditiile unor asemenea 'neconcordante de interpretare' a spera la o reglementare politica este inutil, comenteaza, joi, cotidianul rus Gazeta.
 
Acum, insa, Moscova are toate temeiurile sa invoce acorduri bilaterale privind desfasurarea de trupe rusesti in Abhazia si Osetia de Sud, cu care are acum relatii 'interstatale'. Potrivit Gazeta, recunoasterea Suhumi si Thinvali a adus, cel putin, claritate in situatie: Rusia nu se va retrage de acolo, dar nici nu intentioneaza sa depaseasca aceste teritorii. Declaratiile potrivit carora 'statele nou-create' ar putea fi recunoscute de cel putin câteva zeci de tari se bazeaza pe un optimism exacerbat al oratorilor, considera Gazeta.
 
Cu pretul unor mari eforturi se va reusi, poate, formarea unei 'coalitii de voluntari' dornici sa urmeze exemplul lui Daniel Ortega, liderul nicaraguan. Însa, potrivit cotidianului rus citat, aceste state vor fi de aceleasi calibru si influenta internationala precum Nicaragua, pentru ca oricum pentru Abhazia si Osetia de Sud nu se va putea asigura un statut normal, aprobat de ONU. Acest lucru nu le-a reusit nici macar SUA, care au promovat in mod insistent recunoasterea Kosovo si care au format un grup relativ solid de aliati pe marginea acestui subiect.
 
Fara Rusia, China si o serie de alte tari importante, a miza pe o veritabila statalitate a Pristinei nu este cazul. De asemenea, Washingtonul a putut pune responsabilitatea politica si financiara pe umerii altora, de exemplu pe cei ai europenilor. Moscova, insa, pare sa nu doreasca acest lucru: ea este dispusa sa poarte de una singura povara dezvoltarii noilor sai vecini. În acest caz, nu este clar de ce ar trebui Rusia sa militeze pentru recunoasterea Abhaziei si Osetiei de Sud si de catre alte state.
 
Dupa cum a subliniat in acest sens presedintele prezidiului Consiliului pentru politica externa si de aparare al Rusiei, Serghei Karaganov, 'mai bine e sa fii singur, decât intr-o companie dubioasa'.A asculta, insa, promisiuni evazive din partea unor 'aliati' este pur si simplu injositor. Iar atunci când Aleksandr Lukasenko declara ca o decizie in acest sens va fi luata de noul parlament al tarii, acest lucru nu poate fi interpretat decât o bataie de joc. În general, recunoasterea Abhaziei si Osetiei de Sud va fi considerata de orice tara drept o mare concesie, in schimbul careia aceasta va incerca sa obtina de la Rusia cât mai mult, in bani si servicii.
 
Acum, pe Moscova o asteapta o rutina neplacuta. Rusia va incerca sa obtina ca peste tot unde se discuta problemele corespunzatoare liderii abhaz si sud-osetin sa fie reprezentanti pe picior de egalitate cu oficialii georgieni. Acest lucru nu este unul realist, de aceea se va incepe inventarea unor constructii care sa permita purtarea oricarui tip de dialog care nu ar presupune renuntarea la principii. Prima arena a unei asemenea reprezentari diplomatice ar putea deveni Geneva, unde la mijlocul lui octombrie sunt programate negocieri pe marginea statutului Abhaziei si Osetiei de Sud, in conformitate cu cele '6 puncte'.
 
Potrivit Gazeta, aceste negocieri nu se vor incheia cu nimic altceva decât cu un scandal legal de reprezentare. De asemenea, spre deosebire de liderul abhaz Bagaps, precaut si abil in diplomatie, liderul sud-osetin Kokoiti pare ca s-a obisnuit sa spuna ce-i trece prin cap. El i-a pus deja intr-o situatie delicata pe Lavrov si Putin, dupa ce le-a declarat membrilor clubului de discutii 'Valdai' ca Osetia de Sud va intra in componenta Rusiei. Ambii oficiali rusi s-au grabit sa infirme acest lucru. De altfel, potrivit unei analize realiste a lucrurilor, se vede clar ca viitorul Osetiei de Sud si cel al Abhaziei sunt diferite.
 
Primul teritoriu nu poate fi un stat viabil, astfel ca unirea cu Federatia Rusa este inevitabila; al doilea este capabil sa existe ca o tara dependenta de Rusia, insa separata, considera Gazeta. Este greu de precizat când va capata contururi exacte noua configuratie caucaziana. Deocamdata, un singur lucru este evident: a fost rupt sigiliul pus peste principiul inviolabilitatii granitelor administrative sovietice, pe care se baza relativa stabilitate de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.