Superstitiile ajuta la evolutia speciei si se transmit in timp posteritatii

0
 
Superstitia supravietuieste si azi, in pofida gradului de instruire mai mare si a progreselor stiintei. Exista insa un motiv, care este mai curând de ordin stiintific, rod, nici mai mult nici mai putin, decât al teoriei evolutioniste a lui Darwin.
 
Potrivit biologului Kein Foster de la Universitatea din Harvard, ''superstitiile care au insotit istoria omului inca de la inceputurile sale, chiar daca nu sunt atestate prin date stiintifice evidente, au oferit intotdeauna o cale de fuga spre o presupusa mai mare siguranta, oferindu-i omului iluzia ca poate ocoli un eveniment nefast pur si simplu comportându-se intr-un fel, mai degraba decât in altul'', noteaza autorul articolului din ziarul La Stampa.
 
În esenta, rationamentul tip al superstitiilor este: nu stiu daca trecând pe sub o scara imi poarta noroc sau nu; totusi, având aceasta indoiala, voi trece totusi pe lânga scara, deci o ocolesc. Numai ca, adauga cercetatorii, ''in ziua de azi am putea foarte bine sa ne permitem sa facem abstractie de toate superstitiile colectionate de-a lungul mileniilor''. Pentru a da un sens acestor 'credinte-superstitioase' si apoi a le demonta de semnificatia lor, oamenii de stiinta au utilizat un model matematic.
 
Astfel, ei au reusit sa demonstreze ca orice superstitie se transmite posteritatii si persista in cultura populara atâta vreme cât raportul costuri-beneficii ramâne favorabil; sau atâta vreme cât 'a crede' este un lucru convenabil, fata de 'a accepta' riscurile pe care le presupune eventualul raport cauza-efect. ''Desigur, situatia se complica – recunosc oamenii de stiinta – atunci când un anumit rezultat poate avea numeroase cauze''. Iar la ora actuala – continua oamenii de stiinta, ''in fata uneia dintre numeroasele superstitii atitudinea multora este similara cu aceea pe care o ai fata de homeopatie: de multe ori nu functioneaza, dar in unele cazuri da. Prin urmare, de ce sa nu incerci?''.
 
Persistenta anumitor superstitii in viata omului este favorizata si de creier, care-si aduce o anumita contributie in acest sens, dupa cum sustine biologul Michael Shermer, profesor de Economie la Claremont Graduate University. El a scris despre acest subiect numeroase carti, si pentru a favoriza o mentalitate stiintifica a fondat o revista, 'Skeptic Magazine'.
 
''Creierul omului este o masina care inmagazineaza date si le pune in mod constant in comparatie, creind pe baza experientei conexiuni si semnificatii. Acestea nu sunt intotdeauna coerente cu ceea ce vedem in natura. De pilda – afirma el – nu intotdeauna A este legat de B. Atunci când nu este, in foarte multe cazuri creierul nu inregistreaza aceasta discordanta Si acest proces constituie sursa gândurilor magice. Si a superstitiilor'', conchide ziarul citat.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.