Insula Serpilor – insula comorilor energetice

1
 
Ultimul tur al pledoariilor ucrainene la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga din procesul cu România pentru delimitarea platoului continental si a teritoriilor economice exclusive din zona Insulei Serpilor, in partea vestica a Marii Negre, s-a incheiat vineri. De la inceputul lui septembrie au avut loc doua runde de audieri. Disputa dintre România si Ucraina nu a putut fi incheiata prin negocieri bilaterale care au durat timp de 7 ani, astfel ca din 2004 de problema se ocupa CIJ.
 
Între timp, miza a crescut considerabil, pe fondul acutizarii problemelor energetice globale: in apropierea insulei au fost descoperite rezerve de aproximativ 100 miliarde de metri cubi de gaz si 100 milioane de tone de petrol. Pentru România, aceste depozite subterane ar garanta „20 de ani de independenta energetica de Rusia”. Pe timpul procesului, partile au convenit sa nu desfasoare lucrari de exploatare a zacamintelor, relateaza cotidianul rus Vremia Novostei.
 
Bucurestiul propune impartirea platoului continental si a zonei economice pe din doua; Kievul vrea ca totul sa-i ramâna Ucrainei. În timpul audierilor, partea ucraineana a contestat hartile si alte documente prezentate de cea româna, catalogându-le drept „eronate”. România considera Insula Serpilor o „stânca”, in timp ce Ucraina – o „formatiune maritima, favorabila vietii oamenilor si activitatii economice”, iar o asemenea interpretare ar putea extinde in mod semnificativ aria ucraineana a platoului continental si a zonei economice.
 
În vremurile sovietice, pe insula erau instalate un radar si o statie de bruiere a undelor radio inamice. În ultimii ani, la ordinul presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko, pe Insula Serpilor au fost construite doua debarcadere, un hotel, un oficiu postal si chiar o filiala de banca. Pe insula s-a adus sol fertil, s-au plantat copaci si flori. România afirma ca toate tentativele Ucrainei de a transforma insula intr-un „sat obscur” nu pot ramâne fara urmari juridice.
 
La rândul sau, reprezentantul Ucrainei la CIJ, Vladimir Vasilenko, insista asupra faptului ca, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, România „a fost in tabara agresorului si a comis crime de razboi pe actualul teritoriu al Ucrainei”. În timpul audierilor de la Haga, mass-media ucrainene au acuzat Bucurestiul de intentia de a „uzurpa teritoriile istorice ale Ucrainei”. În replica, România declara ca autoritatile de la Kiev „falsifica istoria de dragul unei anexari definitive a platoului continental din Marea Neagra”.
 
Vor trece intre 3 luni si jumatate de an pâna când CIJ de la Haga isi va formula verdictul, un verdict care nu poate fi contestat. Judecatorii vor stabili linia de demarcatie, dupa cum s-a procedat in multe asemenea dispute. În opinia ministrului de externe al României, Lazar Comanescu, decizia CIJ va permite ambelor parti sa inceapa exploatarea zacamintelor de petrol si gaz. Potrivit politologului român Corneliu Vlad, Bucurestiul nu dorise sa solutioneze disputa prin CIJ, amintind ca negocieri pe marginea delimitarii platoului continental se desfasurasera intre România inca in 1977-1987 si au continuat cu Ucraina dupa semnarea Tratatului de baza româno-ucrainean in 1997.
 
„Din pacate, cele 34 de runde de negocieri nu au dat rezultate. În timpul audierilor la CIJ, fiecare parte si-a spus punctul de vedere. În opinia expertilor internationali care au sustinut pozitia României, limbajul si argumentele partii române au fost mai apropiate de dreptul international si de standardele europene, astfel ca din acest punct de vedere argumentarea României s-a bucurat de mai multa incredere”, a declarat politologul român pentru Vremia Novostei.
Citește și
1 Comentariu
  1. deea spune

    pai nu trebuia sa primim aceasta insula mai devreme mai oameni buni?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.