Gazoductul baltic face sa creasca tensiunile intre Germania si SUA

0
 
Denuntarea de catre un diplomat american a controversatului gazoduct prin Marea Baltica drept „aranjament special intre Germania si Rusia” a provocat suparare la Berlin, facând sa iasa in evidenta tensiunile americano-germane legate de relatiile cu Rusia, scrie revista germana Der Spiegel.
Michael Wood, diplomat american in vârsta de 61 de ani, fost director executiv, se distinge prin impresionant de scazutul handicap la golf de 12 si prin faptul ca il insotea des la ture de mountain bike pe presedintele George W. Bush, ceea ce se pare l-a ajutat sa obtina actuala sa pozitie, el fiind ambasador al SUA in Suedia in ultimii 2 ani.
 
Wood nu s-a dovedit insa prea experimentat in arta diplomatiei. Acum doua saptamâni, ziarul suedez Svenska Dagbladet (Cotidianul Suedez) publica un editorial de opinie semnat de ambasador in care sunt enuntate câteva principii de baza clare. Astfel, conform lui Wood, atunci când guvernul suedez va evalua proiectul gazoductului baltic in lunile care urmeaza, acesta ar trebui sa examineze mai mult decât aspectele legate de mediu, dat fiind ca, in opinia sa, gazoductul reprezinta „un aranjament special intre Germania si Rusia”, care „scurtcircuiteaza Statele Baltice si Polonia” ca „potentiali clienti”.
 
Wood mai cerea UE sa vorbeasca „cu o singura voce pentru a contracara puterea armei energetice rusesti”. Articolul din ziarul suedez a alarmat guvernul german, Ruediger von Fritsch, seful departamentului pentru afaceri economice din cadrul Ministerului de Externe german sunând imediat la ambasada americana din Berlin si cerând explicatii. Von Fritsch a spus ca guvernul german a fost „iritat” de aceasta abordare extrem „neobisnuita”.
 
Pe de alta parte, adjunctul sefului misiunii, John Koenig, a declarat ca este surprins de declaratiile ambasadorului SUA din Suedia, subliniind ca pozitia SUA ramâne neschimbata si anume ca Washingtonul nu va face niciun comentariu legat de afacerea privata a conductei. Koenig sugera faptul ca articolul ar fi fost insuficient analizat la Washington, o eroare de PR ca sa spunem asa. Cei doi diplomati cu experienta s-au pus de acord sa evite o „rafuiala in public”, insa von Fritsch a pus totusi o conditie si anume ca nimic de genul acestui articol al lui Wood nu trebuie sa mai apara pe viitor.
 
Cu toate acestea, incidentul a creat o atmosfera de suspiciune. Eggert Voscherau, reprezentant al gigantului chimic german BASF in cadrul comitetului consultativ al concernului care opereaza gazoductul Nordstream, afirma ca „americanii nu-si mai mentin opozitia lor fata de gazoduct in spatele cortinei ci o fac publica”. Martin Schulz, lider al grupului parlamentar social-democrat din cadrul Parlamentului European, considera si el articolul lui Wood drept un indicator „folositor” a ceea ce „americanii intentioneaza sa faca si anume sa destabilizeze Europa”.
 
Din contra, ministrul german de externe, Frank Walter Steinmeier si echipa sa se tem ca scaparea americana a scos la iveala modul cum SUA privesc aceasta chestiune. Surse din cadrul Ministerului german de Externe afirma ca diplomatii americani lucreaza de luni de zile in culise la subminarea proiectului conductei submarine de 1200 de kilometri dintre portul rusesc Vyborg si orasul german Greifswald, conform acestor surse americanii temându-se ca gazoductul va creste dependenta Europei de Vest de gazul rusesc si o va face mai vulnerabila la santaj.
 
Disputa din jurul conductei submarine ameninta sa dezbine SUA si Europa, la fel cum a facut-o criza georgiana. Joia trecuta, secretarul de stat american Condoleezza Rice, a vorbit despre relatiile SUA cu Rusia cu ocazia unui eveniment gazduit de Fondul Marshall German in luxurianta sala de bal a hotelului Renaissance Mayflower din Washington. Atunci, discursul ei suna ca o revenire la zilele razboiului rece, ea afirmând cu acea ocazie ca actiunile Rusiei urmeaza un model de comportament in curs de inrautatire. Rice s-a referit la „intimidarea de catre Rusia a vecinilor suverani ai acesteia” si „vânzarile acesteia de arme catre state si grupuri care ameninta securitatea internationala”.
 
Ea a criticat mai apoi „folosirea de catre Rusia a petrolului si gazului sau ca arma politica”. În cursul prânzului oferit dupa discurs, senatorul republican de Utah, Bob Bennett, s-a facut ecoul gândurilor exprimate de Rice. „Rusia devine un stat al petrolului si gazului”, spunea expertul in economie. Bennett sustine ca Germania este atât de dependenta de gazul rusesc incât lasa Moscovei mai mult spatiu de manevra politica, ca de exemplu in Georgia. El afirma ca europenii trebuie sa faca ceva in aceasta privinta, „cu aceste conducte care vin catre Europa din alte tari”.
 
Atunci când vine vorba de Rusia, politicienii de la Washington privesc la Germania in general cu suspiciune, ei acuzându-i pe germani de a fi atât de dependenti de gazul rusesc incât nu indraznesc sa-si spuna parerea de fata cu omul forte de la Kremlin, primul ministru Vladimir Putin. Statele baltice, Polonia si statele din Peninsula Scandinava sunt si ele deranjate de conducta, ele temându-se ca Moscova si Berlinul au facut o intelegere speciala. Cu toate acestea, astfel de obiectii au limitele lor, dat fiind ca tari precum Franta, Marea Britanie sau Olanda urmeaza sa fie si ele aprovizionate prin aceasta conducta.
 
În Germania, tara in care crestin-democratii cancelarului Angela Merkel sunt de obicei destul de critici cu Rusia, conservatorii vad prea putine motive pentru a impartasi la aceasta ora scepticismul american. „Conducta prin Marea Baltica nu va duce la o dependenta unilaterala de Rusia, ceea ce ar fi in fapt periculos”, afirma in acest context purtatorul de cuvânt pe probleme de politica externa al CDU (crestin-democrati), Eckart von Klaeden, care adauga ca „la urma urmei, uriasele investitii rusesti au nevoie sa fie amortizate”.
 
Angela Merkel, care avertizase asupra dependentei de gazul rusesc inainte de preluarea mandatului, sustine acum acest proiect fara rezerve. Merkel s-a deplasat de curând in Suedia, la fel ca si ministrul german de externe Steinmeier, pentru a clarifica pozitia Germaniei legat de conducta, pe care cancelarul a numit-o „un proiect european strategic”. Merkel a afirmat ca Suedia are dreptul de a pune in aplicare procedurile de aprobare in materie de mediu insa nimic mai mult, aceasta fiind de altfel si ceea ce Suedia va face. Un diplomat de la Berlin declara si el cu aceasta ocazie ca „aceasta va fi cea mai dura evaluare in materie de mediu la care a fost supusa vreodata o conducta de gaz”.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.