Comunitatea germanofona din Belgia mediator intre valoni si flamanzi

0
 
Karl-Heinz Lambertz, primul ministru al micii comunitati germanofone din Belgia, numarând 74.000 de oameni si o suprafata cât Berlinul, a ajuns o celebritate nationala in momentul in care regele Albert al II-lea l-a desemnat in iulie pentru a face parte dintre cei trei mediatori meniti sa scoata Belgia din criza institutionala permanenta in care se afla, comenteaza Frankfurter Rundschau.
 
La sfârsitul saptamâni trecute, trioul de mediatori s-a pus de acord asupra unei propuneri conform careia urmeaza ca un consiliu format din 12 membri, cu un numar egal de flamanzi si valoni, sa fie insarcinat cu realizarea reformei statale, proces in care germanofonii vor fi implicati si ei in mod corespunzator. Dupa ce comunitatea pe care o conduce a ajuns asa de apreciata, Lambertz acorda interviu dupa interviu, contribuind la a face cunoscut estul germanofon al Belgiei in intregul regat.
 
Lambertz, jurist de meserie, spune despre comunitatea germanofona ca este „cea mai mica comunitate din cadrul UE care poseda putere de legiferare”, detinând un parlament, un guvern si radioteleviziune proprie. Germanofonii au profitat de faptul ca flamanzii si francofonii au transformat statul belgian dintr-unul centralizat intr-unul federal. Cele doua mari grupuri etnice s-au luptat pentru obtinerea de reglementari si competente proprii, in timp ce germanofonii au fost privitorii de pe margine, care au cules la rândul lor roade in materie de competente.
 
„Când doi se bat nu este bine sa te bagi printre ei”, spunea Lambertz cu o grimasa si adauga: „Trebuie doar sa fii foarte atent ca nu cumva cineva sa fie scapat din vedere”. Comunitatea germanofona a obtinut in anii care au trecut diverse competente in ce priveste protejarea monumentelor, politicile in materie de munca si educatie precum si controlul asupra celor noua unitati administrative ale sale (Kommunen) si asupra finantelor acestora.
 
Departamentele respective sunt conduse din capitala regiunii germanofone, Eupen (oras cu 18.000 de locuitori), de catre patru ministri. Scriitorul Freddy Derwahl afirma ca prin convocarea lui Lambertz comunitatea germanofona se numara iarasi, prima oara dupa Tratatul de la Versailles, printre factorii de decizie din Belgia, inainte de acest moment germanofonii fiind doar petitionari.
 
Istoria regiunii germanofone este una destul de framântata. La inceputul secolului XIX, Congresul de la Viena (18 septembrie 1814-9 iunie 1815, conferinta de rang inalt convocata la Viena de puterile invingatoare ale lui Napoleon, Rusia, Prusia, Regatul Unit si Austria, cu participarea Frantei redevenite monarhie, urmarile acesteia fiind o redesenare a hartii Europei dupa razboaiele napoleoniene, n.red.) a decis anexarea regiunii la provinciile renane ale Prusiei, regiunea numindu-se pentru scurta vreme Eupen-Malmedy.
 
Dupa primul razboi mondial, regiunea a revenit Belgiei iar prusacii de acolo au devenit belgieni si compatrioti ai valonilor si flamanzilor cu care s-au luptat pe viata si pe moarte in transeele Flandrei. Prost priviti in noua lor patrie, germanofonii de aici au fost „readusi in Reich” (heim ins Reich) in 1940 pentru ca peste cinci ani sa redevina belgieni si sa fie considerati deopotriva de catre valoni sau flamanzi drept colaboratori.
 
Pâna in 1958 au avut loc corecturi ale frontierei prin care comunitati intregi au schimbat apartenenta statala. Lambertz isi aminteste si el de anii in care era asa de dificil pentru germanofonii din Belgia sa-si pastreze identitatea fara a fi considerati drept nazisti. Acum insa, când comunitatea germanofona este acceptata, primul ministrul si-ar mai dori si competente in materie de mediu, constructii si planificare regionala pentru ca autonomia sa fie una cvasi perfecta. Marc Langohr, seful societatii pentru promovare economica din Belgia de Est relata despre existenta unei cereri foarte mari de suprafete in scopuri economice.
 
Pentru a putea insa sa le aloce, comunitatea germanofona are nevoie de mai multe competente in materie de planificare regionala, in acest fel putând fi abordate si probleme legate de constructia de locuinte. Dat fiind ca din ce in ce mai multi germani se muta in nordul provinciei germanofone si fac sa creasca preturile imobiliarelor, multe familii belgiene tinere sunt nevoite sa caute case sau teren de constructie in afara zonei germanofone, lucru care trebuie reglementat in opinia lui Langohr.
 
Situatia economica este insa relativ calma iar rata somajului atinge in cadrul provinciei germanofone 7,7%, ceva mai mare decât in Flandra (6,4%) dar mai mica decât in Valonia (17,3%) sau fata de rata somajului pe tara de 11, 2%. Pe piata muncii cei din provincia germanofona se bucura de un mare avantaj si anume acela de a vorbi cel putin una din cele trei limbi oficiale ale regatului belgian. În timp ce francofonii au probleme cu flamanda iar dintre flamanzi doar putini vorbesc franceza, germanofonii invata inca de la scoala franceza, multi dintre ei vorbind si flamanda, dat fiind ca nordul provinciei se invecineaza cu Olanda iar sudul traieste de pe urma turistilor flamanzi.
 
Singurul deputat germanofon ales direct in parlamentul federal de la Bruxelles, Kattrin Jadin, afirma cu un zâmbet despre germanofoni ca sunt ultimii adevarati belgieni si adauga pe un ton mai serios ca trebuie sa fie foarte atenti ca nu cumva sa mai adauge niste invidii la problemele care ii dezbina pe flamanzi si valoni. Lambertz vede in rivalitatile dintre cele doua mari comunitati lingvistice „o sansa uriasa” pentru mica comunitate germanofona.
 
El nu doar ca a fost convocat ca mediator de catre rege ci a avut si privilegiul cu caracter de simbol pentru un neflamand de a tine un discurs in preziua Zilei Flandrei, la Brugges/Brugge. Invitatia a fost calificata de Lambertz drept un fapt remarcabil, in conditiile in care el a reprezentat un grup etnic care acum 4 decenii era urât inclusiv de flamanzi.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.