Orasele germane care au afaceri cu americanii sufera de pe urma crizei

0
 
Orasele germane care au incheiat afaceri cu investitori americani prin intermediul asa numitului Cross-Border-Leasing (CBL – leasing transfrontalier), vânzând acestora linii de metrou, hale expozitionale sau retele de canalizare, au acum de suferit in urma crizei de pe piata financiara din SUA, scrie ziarul Frankfurter Rundschau.
 
Winfried Fuest, de la Institutul pentru Economia Germana din Koeln, afirma in paginile ziarului ca situatia de criza din SUA va putea sa se rasfrânga asupra tuturor afacerilor incheiate in sistem CBL, orasele germane in cauza urmând sa garanteze pentru bancile si asiguratorii cu probleme implicati in afacere, in timp ce garantiile existente nu vor folosi la nimic in cazul in care garantul este in incapacitate de plata.
 
Înca nu se stie insa ce sume vor trebui suportate de orase, dat fiind lipsa prea mare de transparenta a contractelor incheiate, afirma expertul. În sistemul CBL, investitorul obtine un avantaj in materie de impozite, din care transfera orasului patru pâna la 5% ca avantaj in valoare actualizata. Cea mai mare parte ajunge in buzunarul bancilor, care preiau datoriile investitorului, si la asiguratori, care garanteaza pentru aceste rate, ambii parteneri de afaceri fiind insa acum afectati de criza.
 
Între 1994 si 2004 afacerile tip CBL erau privite de orase si economisti drept o mina de aur. Functionarii publici se deplasau la New York pentru a semna câte un contract de multe ori mai gros de 100 de pagini, redactat de juristi americani specializati in economie. Contractele aveau o durata de derulare de cel putin 25 de ani, in unele orase chiar mai mare.
 
Orasul Koeln a vândut, spre exemplu, reteaua sa de canalizare pentru suma de 2 miliarde de euro, in timp ce orasul Ulm (landul Baden-Wuerttemberg, sud-vest) a vândut instalatiile sale de epurare si incalzire pe baza de reziduuri iar Gelsenkirchen (landul Renania de Nord Vestfalia) numeroase scoli si cladiri publice. În alte orase precum Frankfurt, Aachen sau Muelheim (Renania de Nord Vestfalia) afacerile de tip CBL au fost oprite in urma protestelor. Din 2004, Senatul american a interzis cadourile in materie de impozite catre firmele de investitii.
 
Doar putine dintre orasele implicate vorbesc despre riscurile actuale ale afacerii, invocând clauza pastrarii secretului. Manfred Busch, responsabil municipal pentru probleme financiare al orasului Bochum, recunostea insa ca ratingul firmelor contractante ale orasului a fost redus, municipalitatea trebuind sa decida in interval de 90 de zile garantii suplimentare.
 
Orasul Bochum, o municipalitate plina de datorii, a obtinut in 2003 mai mult de 20 de milioane de euro din vânzarea si preluarea din nou in leasing a retelei sale de canalizare, reusind in acest fel sa prezinte pentru prima oara un buget echilibrat. Busch nu a putut aprecia cât de scumpe vor fi noile garantii, el fiind de parere ca se vor situa sub câstigul obtinut din incheierea contractului de atunci.
 
Orasul Duesseldorf intentioneaza sa chiar apeleze la avocati pentru a vedea care este paguba pe care va trebui sa o suporte, afirma Harald Mueller de la administratia municipala. Duesseldorf, capitala landului Renania de Nord-Vestfalia, a dat in leasing reteaua sa de canalizare companiei Rheinbahn AG (SA). Ulm si Magdeburg (landul Sachsen-Anhalt) declara si ele ca vor apela la juristi. Publicistul Werner Ruegemer de la Koeln, care se ocupa de culisele afacerilor tip CBL, afirma despre afacere ca a fost „una riscanta si nesocotita”.
 
Contractele au fost atunci incheiate cu implicarea unor nume mari precum UBS Bank din Elvetia sau gigantul de asigurari AIG, in credinta ca piata financiara va ramâne vesnic neclintita, spunea el. Urmarea este ca pierderile vor trebui azi suportate de orasele implicate.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.