Un nou Tratat de la Varsovia

0
 
În afara URSS, Polonia comunista a fost cel mai puternic membru al Tratatului de la Varsovia, alianta condusa de sovietici in Europa de Est intre anii 1955 si 1991. Însusi numele tratatului sublinia rolul important al Poloniei. Marea majoritate a polonezilor antipatiza conducerea rusa, insa multi considerau ca, cel putin, sovieticii ii puteau apara pe ei si teritoriile lor vestice nou-dobândite in fata germanilor – scrie pentru The Guardian socialistul ungar Gyula Hegyi, membru in Parlamentul European.
 
În ziua de azi apare un alt fel de Tratat de la Varsovia, de data aceasta cu un puternic caracter anti-Rusia si pro-SUA. Polonia si cele trei state baltice – Estonia, Letonia si Lituania – isi armonizeaza politica privitoare la statutul lor de „superaliati” ai SUA, suspiciunile vizavi de Rusia si frustrarea provocata de politica externa europeana „soft”. Vizita la Tbilisi a liderilor baltici, din luna august, menita sa demonstreze solidaritatea cu Mihail Saakasvili, a reprezentat doar vârful icebergului.
 
Aceste tari sunt cele mai puternice sustinatoare ale aderarii la NATO a Georgiei si Ucrainei, se opun cu vehementa conductei de gaz ce ar uni Rusia de Germania si au fost in mod deschis de partea luptatorilor ceceni impotriva conducerii ruse.
În ceea ce priveste politica interna, ei sunt diferiti fata de consensul liberal de stânga la care s-a ajuns in Europa de Vest. Politici homofobe, atitudini nehotarâte fata de evrei si reactii anti-stânga, precum si negarea drepturilor minoritatile etnice reprezinta numitori comuni ai acestor tari.
 
Singura diferenta consta in pozitia lor fata de Al Doilea Razboi Mondial. Polonia a fost victima Germaniei naziste, in vreme ce tarile baltice afirma mai mult sau mai putin deschis ca ocupatia germana nu a fost mai grava decât cea sovietica, inainte si dupa razboi. Partidele conservatoare aflate la conducere in aceste tari cred cu tarie ca UE este slaba in fata Rusiei, in privinta politicii externe si a securitatii, doar pe americani se pot baza.
 
Polonia are de multa vreme ambitia de a deveni o putere regionala in Europa Centrala si de Est, insa ambitiile i-au fost zadarnicite de catre UE. Acum Statele Unite ofera Poloniei un statut similar, ca aliata a sa. Instalarea scutului american antiracheta pare a fi garantia acestui lucru. Cea mai importanta caracteristica a acestui nou pact este loialitatea fata de Washington in ceea ce priveste politica externa si securitatea.
 
Ei privesc UE ca pe un club economic, o sursa de sprijin pentru subventionarea agriculturii si a infrastructurii. În opinia lor, obiectivele comune fostelor state in domeniul mediului si al socialului sunt mai putin importante decât legaturile transatlantice. Care sunt motivele ce stau in spatele noului tratat? Pactul Molotov-Ribbentrop (1939) dintre Germania nazista si Rusia sovietica este inca adânc intiparit in spiritul natiunilor poloneza si baltice.
 
Daca germanii si rusii cad de acord intr-o privinta, aceste patru state reactioneaza, in mod automat, cu suspiciune si cu dorinta de a-si gasi un aliat puternic. Înaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, ele si-au gasit aliati in Marea Britanie si Franta, iar acum in SUA. Razboiul georgian si instalarea scutului antiracheta nu au facut decât sa accentueze aceasta tendinta. Exista un imperativ politic evident de a largi acest nou pact. Cehia este unul dintre candidatii principali, avându-se in vedere faptul ca e dispusa sa accepte instalarea pe teritoriul sau a echipamentelor radar americane.
 
Cu toate acestea, cehii nu sunt suficient de hotarâti in sentimentele lor anti-rusesti, iar societatea lor este prea liberala si laica, in opinia polonezilor conservatori. Slovacia este, in mod traditional, mai curând pro-rusa – premierul slovac, Robert Fico, a refuzat chiar sa recunoasca independenta Kosovo. Urmatoarea la rând ar fi, in mod logic, Ungaria. Fostul sau premier si actual politician de opozitie, Viktor Orbán, este mai mult decât pregatit sa se alature grupului polonezo-baltic.
 
Însa el se afla in opozitie. Premierul socialist al Ungariei, Ferenc Gyurcsány, incearca sa mentina o relatie buna cu Rusia, care nu numai ca este principala furnizoare de petrol si gaz a tarii sale, dar si o importanta piata pentru export. Scopul socialistilor ungari este de a gasi un echilibru intre loialitatea lor fata de SUA in problemele legate de securitate si corectitudinea in relatia cu Rusia, având mereu in vedere si dedicarea fata de o posibila politica externa comuna europeana.
 
În contextul in care nu exista o asemenea politica, nu este usor pentru o tara mica sa reziste tentatiei de a se alatura aliantei pro-SUA si anti-Rusia. Lucrul de care are nevoie Ungaria – dar si Europa – este o strategie comuna, bazata pe o alianta militara strategica cu SUA si pe o cooperare constructiva cu Rusia.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.