Ce dezvaluie criza de pe Wall Street despre viziunea americana si europeana asupra pietelor

0
 
Când gestionarea unei crize se transforma intr-o dezbatere privind interventia statului in sistem, americanii si europenii pleaca de pe pozitii diferite, este de parere o analiza publicata de revista britanica The Economist. Publicatia examineaza deosebirile din punct de vedere al mai multor parametri: globalizare, atitudinea fata de risc, fata de stat si fata de profit. Lumea trebuie sa reconstruiasca capitalismul financiar si acest lucru inseamna mai multa reglementare din partea autoritatilor, a afirmat presedintele Frantei Nicolas Sarkozy.
 
A venit vremea sa se faca capitalismul „moral”, orientându-l spre functia sa adecvata: in slujba dezvoltarii economice si a fortelor de „productie”, nu pentru „speculatie”. Admonestarile lui Sarkozy au fost blânde dupa unele standarde. O putere imensa echivalenta cu „o dictatura economica despotica” a ajuns „in mâinile câtorva”, a tunat un alt lider, care a precizat ca cei câtiva superputernici adesea nu sunt „proprietarii” resurselor „ci numai directori si administratori ai fondurilor investite”.
 
O falsa convingere s-a raspândit: ca piata nu are nevoie de nicio „autoritate publica” care sa o tina in frâu. Sarkozy a facut declaratiile de mai sus la 23 septembrie, in cadrul celei de-a 63-a sesiuni a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite. Cel de-al doilea lider citat este Papa Pius al XI-lea, care a vorbit dupa crahul de pe Wall Street din 1929. Citatele sunt din enciclica din 1931, care cere supervizarea de catre „o instanta speciala”, formata din oficiali cu inalte principii, a gestionarii economice a „corporatiilor” de industriasi si lucratori.
 
Exista o diferenta accentuata intre europeni si americani. Desi capitalismul este practicat in mod similar de ambele parti ale Atlanticului, in cea mai mare parte a Europei este usor sa obtii aplauze cu discursuri despre faptul ca America este condusa de „legea junglei”. Realitatea este ca economia americana este atât puternic reglementata cât si irigata de torente de bani publici. Numarati lobby-stii de la Washington: nu ai nevoie de lobby-sti intr-o jungla.
 
America cheltuieste totodata mult pentru domenii precum educatia si sanatatea, desi diferit. Un nou document guvernamental francez privind modelul social european noteaza ca multe tari din UE au acelasi nivel cu cel al „cheltuielilor sociale” nete americane, circa un sfert din PIB. Globalizarea este un alt subiect de divergenta atât in America cât si Europa. Într-un sondaj din 2007 realizat de Pew Foundation din America, aproape un numar egal de respondenti americani si francezi au considerat companiile straine bune pentru tara lor (sub jumatate le-au apreciat).
 
În Spania, Suedia, Marea Britanie si fostul bloc comunist, entuziasmul fata de investitorii straini a lasat America in urma. Nici europenii moderat de stânga nu sunt prea entuziasti privind spectacolul nationalizarii bancilor din America. Europa este un loc capitalist. Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquín Almunia a apreciat ca trebuie luate masuri pentru a preveni riscurile sistemice, dar „socialistii ca mine sunt impotriva socialismului financiar”. Când vine vorba de instincte, exista trei mai diferente sugestive: atitudinea fata de risc, fata de stat si fata de profit ca motiv.
 
Documentul francez spune ca modelul social european „este caracterizat printr-un grad inalt de protectie a oamenilor impotriva capriciilor vietii”. Nu este un obiectiv politic cu mare rezonanta in America, unde a câstiga si a pierde face parte din viata iar societatea este toleranta cu cei care au trecut prin ambele situatii – precum intreprinzatorii de succes care au un faliment in spate. Documentul reflecta si o viziune vest-europeana. Ajutoarele de somaj sunt mai mari in Europa Occidentala decât in America si pot fi alocate mai mult timp. În Europa de Est, insa, sistemul de asistenta adesea nu este deloc generos.
 
Încrederea in stat este de asemenea mai mare in Europa de Vest comparativ cu America si fostul bloc comunist, unde serviciile publice s-au aflat in pragul colapsului la inceputul anilor '90. Un studiu al guvernului olandez a constatat ca est-europenilor le place ideea pensiilor private. Prin contrast, vest-europenii au avut incredere in stat care sa le asigure pensiile la batrânete. Si limbajul este revelator. Presa europeana a scris mult despre SUA care au folosit „statul” pentru a salva AIG si alte institutii de afaceri. Americanii vorbesc, in schimb, despre masuri de salvare ale „guvernului”.
 
Exista o deosebire. În Franta statul este „Statul” cu majuscula, condus de o elita a functionarilor care sustine o intelepciune dezinteresata. Guvernul american nu sustine ca detine monopolul asupra intelepciunii atunci când se ajunge la salvarea pietelor. Printre oficialii din tarile vorbitoare de franceza, un termen favorit este verbul greu de tradus „maitriser”, care inseamna sa stapânesti problema.
 
Lista activitatilor de stapânit oficial este lunga. De exemplu, oficialii – nu piata – trebuie sa examineze unde sa amplaseze fermele de lactate (Franta), unde sa se planteze viile (Luxembourg) si când trebuie sa se deschida magazinele (Belgia).
 
Totusi, viata europeana este mai putin minutios reglementata decât acum 20 de ani. Poate ca cea mai mare diferenta se refera la motivul profitului. În dezbaterile europene despre privatizare, numerosi oponenti sustin ca a conduce un serviciu pentru profit inseamna durere pentru lucratori, consumatori, sau ambii. Pe scurt, multi europeni sustin ca capitalismul este un joc in care câstigurile sunt egale cu pierderile, in care o companie care face profit trebuie sa exploateze pe cineva.
 
Acest lucru este mult mai putin adevarat pentru americani. Liderii europeni nu au probleme cu profitul ca atare sau cu cei care il obtin. Numerosi alegatori nu se simt confortabil in capitalism. Apelul lui Sarkozy de a face marile finante „morale” are radacini adânci.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.