Plimbare spatiala pentru China

0
 
O iesire in spatiu este un lucru serios. În 1989, cu doi ani inainte de pensionare pionierul acestei serii, Aleksei Leonov, a povestit la Moscova uimitoarea sa experienta traita la 18 martie 1965. O problema neprevazuta din cauza diferentei de presiune, i-a facut costumul sa se umfle atunci când a iesit din capsula spatiala Voshod-2, in asemenea masura, incât dupa câteva minute petrecute in spatiu nu a mai putut intra la loc pri gura de intrare.
 
Iar perspectiva de a ramâne afara, nu era deloc placuta, noteaza ziarul El Periodico. Totul era negru si tacut iar linistea era atât de apasatoare incât nu s-a inventat cuvântul pentru a fi descrisa. „Îmi auzeam zgomotele propriului corp si chiar circulatia prin vene”, a spus astronautul. Bataile inimii erau ingrozitoare. Leonov a reusit pâna la urma sa-si dezumfle costumul si sa reintre in naveta spatiala.
 
Nu a fost singura aventura a Vosjod-2 in acea misiune. În timpul coborârii s-a defectat pilotul automat si a fost nevoie de comanda manuala pentru „a ateriza cum s-a putut”, pe care a executat-o pilotul Belaiev, care a aterizat in plina taiga aproape de Perm. Au petrecut doua zile si doua nopti in padure, intr-un frig patrunzator, pâna ce o echipa de schiori i-a descoperit si au venit elicopterele dupa ei…
 
Acest incident este un exemplu al riscurilor pe care le presupune o iesire in spatiu, iar pentru sângele rece de care a dat dovada Leonov – un tip remarcabil, care a lasat impresia ca oamenii care se intorc din spatiu devin un fel de filosofi intelepti – el a fost decorat cu ordinul eroilor Uniunii Sovietice. Cel care iese in spatiu este un fel de instalator cosmic pentru ca de asta este nevoie când se construieste o statie orbitala. Este un proces care nevoie de indemânarea unui mecanic.
 
Prin plimbarea lor in spatiu chinezii vor sa transmita exact acest lucru: ca statiunea lor orbitala merge spre bine. Însa de ce China, care este o tara cu economie emergenta, se baga la asemenea cheltuieli? Raspunsul este ca Washingtonul s-a opus prin veto participarii Chinei la Statiunea Orbitala Internationala, un program de 100 de miliarde de dolari la care participa 16 tari, inclusiv Rusia.
 
China nu inceteaza sa-si exprime uimirea fata de aceasta excludere – merita trecuta in revista presa din ultimele zile pentru a vedea cât de putin este informata pe aceasta tema. Între timp, in asteptarea unor vremuri mai bune, nava sa spatiala Shenzhou prevede un punct de ancorare pe Statiunea Orbitala Internationala. În rest, China lanseaza rachete, sateliti navete spatiale, toate din motive de "prestigiu", pentru a-si consolida "regimul" si, desigur, din ratiuni "militare".
 
Toate celelalte le fac din motive de stiinta si pentru a contribui la binele omenirii. La urma urmei prima calatorie pe Luna a costat foarte mult si nu a avut alta utilitate decât obtinerea de prestigiu. Toti a astronautii sunt militari. Iar spatiul este un zona predilecta a razboiului. Tot ceea ce s-a vazut in Irak, Iugoslavia si Afganistan, bombele "inteligente" si toate celelalte, se bazeaza pe spatiu.
 
Doctrina militara a SUA pretinde sa militarizeze in continuare spatiul in conditii de monopol, de unde si iritarea Washingtonului impotriva programului european "Galileo" la care participa si China. În forurile internationale, tara cea mai beligeranta impotriva militarizarii spatiului nu este alta decât China, al carei arsenal nuclear este, ca dimensiuni si tehnologie, in acelasi stadiu ca in urma cu 20 de ani, ceea ce spune multe. Militarizarea spatiului si militarizarea lumii in general, este o problema grava, insa nu China este cea care o creeaza, conchide ziarul.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.