Peste două milioane de români sărbătoriţi de Sfântul Ioan

0
 
Peste două milioane de români îşi sărbătoresc miercuri (7 ianuarie 2009) onomastica, în ziua în care este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, dintre aceştia 1.519.347 fiind bărbaţi, iar 534.347 – femei.
 
Potrivit statisticilor, majoritatea bărbaţilor poartă numele Ioan – 552.843. Acestora li se alătură alţi 497.442 de români cu numele Ion şi 290.538 cu numele Ionuţ. De asemenea, 148.781 de români poartă numele de Ionel, 24.817 – de Nelu, iar 4.926 se numesc Ionică. Dintre femeile care au onomastica la aceeaşi dată, cele mai multe sunt Ioana – 362.331, urmate de Ionela – 133.580 şi Ionica – 20.364. Mai puţine sunt cele care poartă numele de Nela – 11.449 şi Ionelia – 6.623.
 
În ziua Sfântului Ioan Botezătorul, în anumite regiuni ale ţării noastre, se practică Iordănitul, sau udatul Ionilor – un obicei al cetei de feciori, asemănător colindelor. Membrii cetei, numiţi iordănitori, merg din casă în casă şi ridică în sus persoanele întâlnite, în special fetele de măritat şi copiii, iar unul dintre flăcăi, care joacă rolul de preot, stropeşte membrii familiei cu busuiocul înmuiat într-o căldăruşă, cântând Troparul Bobotezei.
 
În unele sate, persoanele întâlnite pe uliţă sunt udate sau sunt duse la fântână, fetelor de măritat li se iau basmalele de pe cap, semn că sunt invitate la masa comună. Iordănitorii primesc în dar băutură, carne de porc, colaci şi bani cu care plătesc lăutarii. Cu alimentele adunate în dar, flăcăii organizează o masă comună. Femeile măritate se adună în cete la o gazdă şi petrec, după care îşi ameninţă bărbaţii că îi aruncă în apă dacă nu le dau un dar. În această zi se consideră că femeile sunt mai "tari" decât bărbaţii şi au mai multe drepturi decât ei.
 
Credincioşii ortodocşi şi catolici îl prăznuiesc, în 7 ianuarie, pe Sfântul Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit cel dintâi lumii că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu şi care l-a botezat pe acesta în râul Iordan. Considerat Înaintemergătorul Domnului, el este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament.
 
Scripturile ni-l înfăţişează drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele, mâncând lăcuste şi miere sălbatică. El anunţa venirea lui Iisus, spunând: "Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. Eu v-am botezat pe voi cu apa, El însă vă va boteza cu Duh Sfânt".
 
Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem lângă Ierusalim şi este fiul Elisabetei (verişoara Mariei, mama lui Iisus) şi al rabinului rural Zaharia. A venit pe lume cu aproximativ şase luni înaintea lui Iisus. Nu au copilărit împreună, dar (după părerea unor autori) s-ar fi cunoscut în tinereţe, petrecând probabil o anumită perioadă împreună la Qumran, unde ar fi primit o educaţie eseniană comună.
 
Predicator ascet, a activat numai în preajma râului Iordan. Predicile sale poartă amprenta radicalismului esenian, anunţând iminenţa Apocalipsei şi a Judecăţii de Apoi, îndemnând la pocăinţă, botez şi ispăşirea păcatelor. L-a criticat public în mod repetat pe împăratului Irod Antipa pentru culpa de a se fi căsătorit cu Irodiada, fosta soţie a fratelui său vitreg, Philippus, fapt care a atras întemniţarea sa în cetatea Machaerus, din Pereia (azi în Iordania).
 
La o petrecere cu mulţi oaspeţi, Salomeea, fiica Irodiadei, ar fi dansat în faţa tatălui său vitreg, Irod Antipa, cerându-i capul lui Ioan Botezătorul în schimbul favorului de a-i deveni amantă. Potrivit scripturilor, Ioan Botezătorul a fost ucis în aceeaşi seară, prin decapitare, iar capul său i-a fost dus Salomeei pe o tavă. Trupul lui Ioan Botezătorul a fost dus de susţinătorii săi în oraşul Samaria (azi în Israel), unde a fost îngropat.
 
Se spune că împăratul roman anticreştin Julianus Apostata (360-363) ar fi ars rămăşiţele lui Ioan Botezătorul, împrăştiindu-i cenuşa. Capul ar fi fost salvat şi dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Turcia), de unde a fost dus în provincia Poitou (Franţa). Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braţ şi un deget.
 
Cultul său s-a dezvoltat iar Biserica, atât în Răsărit, cât şi în Apus, i-a consacrat câteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august).
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.