Criza gazului şi priorităţile României – principalele teme ale întrevederii Barroso-Băsescu-Boc

0
 
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au efectuat luni (12 ianuarie 2009) o vizită la Bruxelles, la invitaţia preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, pentru a discuta pe marginea unor subiecte de maximă actualitate de pe agenda europeană, în principal măsuri de atenuare a crizei economice, precum şi pe tema securităţii energetice, mai ales din perspectiva ultimelor evoluţii în furnizarea şi tranzitul de gaze naturale ruseşti către Europa.
 
Şeful statului şi primul-ministru au participat la un dejun de lucru cu preşedintele Comisiei Europene. Traian Băsescu şi Emil Boc au fost însoţiţi la Bruxelles de o delegaţie oficială din care au făcut parte vicepremierul Dan Nica, ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, ministrul Economiei, Adriean Videanu, secretarul de stat al Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş, şi şeful Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, Mihnea Motoc.
 
La finalul discuţiilor, Barroso, Băsescu şi Boc au susţinut o conferinţă de presă comună în care au prezentat concluziile la care au ajuns în urma întâlnirii avute.
Preşedintele Traian Băsescu a precizat că România susţine crearea de proiecte alternative care să garanteze aprovizionarea cu energie a statelor membre ale Uniunii Europene şi a menţionat că ţara noastră este interesată în mod deosebit de sistemul de conectare al infrastructurii de transport de gaze cu Ungaria.
 
"Am abordat problema energetică, iar România susţine fără rezerve crearea de proiecte alternative care să garanteze aprovizionarea cu energie a statelor membre ale UE. De asemenea, România va fi un suport al proiectelor propuse de Comisie, în mod deosebit cele legate de interconectarea reţelelor de transport gaze", a spus Băsescu.
La rândul său, şeful executivului european, Jose Manuel Durao Barroso, a declarat că problema gazelor are un impact foarte puternic asupra Europei şi a apreciat că diferendul dintre Rusia şi Ucraina "a mers prea departe".
 
"Această criză între Rusia şi Ucraina a mers mult prea departe, iar noi facem tot ceea ce este posibil, împreună cu preşedinţia cehă a UE, pentru a relua livrările de gaz către Europa. Astăzi, la cererea mea, premierul Ucrainei, Iulia Timoşenko, a acceptat să separe acordul de livrare a gazelor pentru Ucraina de cel de livrare pentru restul Europei", a anunţat Barroso.
Preşedintele CE a precizat că a vorbit luni cu premierul Rusiei, Vladimir Putin, care i-a confirmat că "gazul va începe să curgă" imediat ce echipele europene de monitorizare îşi vor începe activitatea pe traseul gazoductelor.
 
"Sper ca această promisiune să fie dusă la îndeplinire. Monitorii sunt acolo şi sper că nu vor mai exista alte amânări, alte scuze, care să prejudicieze gazul pentru cetăţenii europeni, pentru că nu trebuie să uite nimeni: cetăţenii sunt cei care plătesc pentru acest gaz. În ultimele două zile, ca şi astăzi, am vorbit la telefon cu premierul Putin, chiar înainte să mă întâlnesc cu preşedintele Băsescu. Am vorbit din nou cu preşedintele Iuşcenko şi toţi mi-au dat asigurări că nu vor fi restricţii de gaz către Europa prin Ucraina. Vă pot confirma asta", a subliniat Barroso.
 
Prin prisma crizei gazului dintre Rusia şi Ucraina, Barroso a spus că UE trebuie să aibă o politică energetică comună şi să reducă dependenţa de combustibil fosil. "În plus, trebuie să interconectăm din punct de vedere energetic ţările Uniunii Europene", a subliniat oficialul european, adăugând că ar trebui luate în considerare şi alte variante, precum proiectul gazoductului Nabucco.
 
Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că România continuă să creadă că Federaţia Rusă reprezintă un partener "inevitabil" al Uniunii Europene şi, în acest context, va trebui să se găsească resursele de diplomaţie şi "uneori chiar de răbdare" pentru ca parteneriatul cu această ţară să devină realitate.
Băsescu a precizat că România nu a fost în dificultate în perioada de la declanşarea crizei gazelor şi nici nu poate fi în dificultate în perioada următoare.
 
"Segmentul care revine importului zilnic de gaze este destul de redus în economia românească, iar soluţia pe care noi am avut-o a fost să trecem imediat termocentralele pe păcură, pentru a substitui cantitatea de gaze importată de Federaţia Rusă. Avem suficiente resurse de păcură pentru a produce energie electrică. Vital pentru noi este să avem gazele din producţie proprie pentru a asigura populaţia. Producţia de energie electrică o putem trece pe combustibili alternativi", a menţionat preşedintele.
 
Şeful statului a spus că, din păcate, această criză a arătat că lipsa de interconectare a sistemului de transport de gaz autohton a pus România în poziţia de a nu fi aptă să sprijine ţări vecine, în condiţiile în care există resurse care să fie puse la dispoziţie. "În afară de a furniza energie electrică, sistemul de transport gaze nu a fost interconectat şi nu am putut să sprijinim niciun vecin", a spus Traian Băsescu.
Întrevederea dintre preşedintele CE, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc a constituit un prilej pentru a discuta şi despre priorităţile României pe anul 2009.
 
"România are un rol crucial de jucat în regiune şi în întreaga Europă", a spus Barroso, care a subliniat că România a fost un membru foarte activ al Uniunii Europene încă de la aderare. "Aşteptările sunt foarte înalte şi este foarte mult de muncă. Mediul este din ce în ce mai stabil, iar stabilitatea pe care o coaliţie de guvernare majoritară poate face reformele să meargă mai repede", a apreciat şeful CE.
Barroso a declarat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu despre modalităţile de îmbunătăţire a capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi despre importanţa unei politici fiscale prudente în România.
 
"Am discutat cum putem lucra împreună pentru a face faţă crizei economice. Am discutat despre importanţa unei politici fiscale prudente în România. Am aruncat împreună o privire asupra felului în care am putea să folosim judicios fondurile europene. Trebuie să îmbunătăţim capacitatea de administrare a fondurilor structurale", a afirmat şeful executivului european.
Totodată, preşedintele CE a apreciat sprijinul preşedintelui Traian Băsescu faţă de propunerea de a mobiliza la nivelul Uniunii Europene încă 5 miliarde de euro ca fonduri pentru investiţii, în special pentru interconectivitatea energetică.
 
"Am propus această măsură pentru a arăta că răspunsul european nu este o sumă de răspunsuri naţionale separate, ci vorbim despre proiecte comune de interconectivitate energetică şi îi pot asigura pe preşedinte şi pe primul-ministru că banii pentru aceste proiecte nu vor fi luaţi din fonduri structurale sau din fondurile pentru agricultură destinate României. De altfel, vom economisi bani din buget, bani care vor putea fi alocaţi pentru aceste proiecte energetice europene", a spus Barroso.
Pe de altă parte, oficialul european a remarcat că România a fost capabilă să demonstreze că îşi poate îndeplini angajamentele europene, însă Uniunea Europeană aşteaptă rezultate concrete ale reformei judiciare.
 
"Am remarcat că România a fost capabilă să convingă CE că îşi poate îndeplini angajamentele asumate atunci când a intrat în UE. Preşedintele Băsescu este personal angajat în această luptă şi sperăm să vedem mai multe rezultate complete pe viitor. România are un rol crucial de jucat în regiune şi în Europa, în general. Este foarte important să putem vedea nu numai că aducem beneficii concrete cetăţenilor români, ci şi că putem să aducem o contribuţie vizibilă şi foarte activă din România către proiectele noastre comune europene", a adăugat Barroso.
 
Acesta a menţionat că experţii Comisiei Europene colaborează cu autorităţile de la Bucureşti pentru a obţine progresul dorit în domeniul Justiţiei.
"Evident, colaborăm cu partenerii noştri români pentru a obţine progresul pe care îl dorim. Depinde de ei, depinde de progresele concrete făcute de România pentru ca acest mecanism de verificare să fie ridicat", a arătat preşedintele CE.
 
Cu acest prilej, Barroso i-a mulţumit preşedintelui Traian Băsescu pentru modul constructiv în care a abordat problema monitorizării pe Justiţie.
"Mecanismul este şi în interesul României. Nu trebuie prezentat ca fiind ceva impus României, de Europa. Dimpotrivă, este în interesul primordial al României să obţină progrese în acest domeniu, de aceea este importantă cooperarea noastră în acest mecanism", a subliniat Barroso.
 
Preşedintele Traian Băsescu a subliniat că obiectivul României este modificarea legislaţiei şi adaptarea ei atât la reacţia Comisiei Europene, "care devine acum foarte rapidă în aprobarea proiectelor", cât şi la realităţile crizei. Şeful statului a amintit că a discutat cu Barosso despre posibilitatea existenţei unui corespondent între legislaţia românească şi acţiunea Comisiei Europene de a reduce timpul de evaluare a proiectelor transmise de România de la 86 zile la 30 zile. Acest corespondent în legislaţia românească ar trebui să permită ţării noastre scurtarea timpilor de implementare de la peste 90 de zile la aproximativ 30 de zile, a arătat Băsescu.
 
"Am convenit ca în cel mai scurt timp să trimitem Comisiei o propunere de modificare a legii achiziţiilor publice", a spus preşedintele Băsescu.
În ceea ce priveşte domeniul justiţiei, Traian Băsescu l-a informat pe Barosso că "obiectivul actualului guvern şi al actualei majorităţi este să obţinem un raport care în cursul lui 2009 să permită ridicarea monitorizării pentru România". Întrebat dacă, potrivit Tratatului de aderare, ar trebui ca monitorizarea pe Justiţie să înceteze în luna iunie a acestui an, şeful statului a spus că "mecanismul poate continua" pentru că nu există în document o astfel de restricţie.
 
"Mecanismul poate continua până când vor fi atinse standardele, dar obiectivul nostru este ca acest mecanism să fie ridicat înainte de sfârşitul anului. Este un obiectiv şi nu o obligaţie care rezultă din Tratat", a precizat Băsescu.
Premierul Emil Boc a declarat că în domeniul justiţiei, obiectivul României îl reprezintă ridicarea monitorizării Comisiei Europene în 2009.
 
"România trebuie să devină cu adevărat membru al UE prin măsurile interne pe care le vom lua, în primul rând de a elimina orice amestec al politicului în actul de justiţie, iar pe de altă parte de a promova acele acte normative care să garanteze în continuare independenţa justiţiei", a spus Boc.
Totodată, şeful Executivului de la Bucureşti a afirmat că a primit confirmarea preşedintelui CE referitor la decizia prin care valorea avansului pe care România îl primeşte din fondurile structurale s-a majorat de la 2% la 4% .
 
"În procesul de atribuire de fonduri structurale în ţările membre sunt trei etape: avansul, plăţile intermediare şi plata finală. În privinţa avansului, acesta s-a majorat de la 2% la 4%, astfel încât în 2009 avansul pe care trebuia să-l primească România era de 515 milioane de euro, iar acum ar fi de 768 milioane de euro. De aceea şi mecanismele interne pe care le-am pus la dispoziţie vor fi tocmai pentru a fructifica această capacitate de absorbţie a fondurilor comunitare", a explicat premierul.
Emil Boc l-a mai informat pe preşedintele CE despre decizia de a înfiinţa Comitetul interministerial pentru atragerea fondurilor europene, comitet aflat în coordonarea premierului şi a vicepremierului.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.