A murit poetul Grigore Vieru

0
 
Cunoscutul poet din Republica Moldova Grigore Vioeru a murit duminică (18 ianuarie 2009) noaptea, în jurul orei 01,30, după ce a fost grav rănit într-un accident rutier, care a avut loc cu 48 de ore înainte de deces.
Moartea poetului a fost confirmată de Gheorghe Ciobanu, directorului Spitalului de Urgenţă din Chişinău, unde acesta era spitalizat.
 
Poetul Grigore Vieru a fost internat în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02,00, în secţia de reanimare a Spitalului de Urgenţă, în urma unui accident rutier, produs în zona localităţii Dânceni, în timp ce se întorcea de la o manifestare consacrată zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Grigore Vieru a suferit un traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism al cutiei toracice, cu contuzia cordului plămânilor şi a organelor mediastinale, traumă închisă a abdomenului şi contuzie a organelor abdominale.
 
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Stănişoară, a aprobat vineri, la propunerea şefului Statului Major General, ca o aeronavă de tip AN-26 aparţinând Forţelor Aeriene Române să efectueze vineri seara un zbor umanitar pe ruta Bucureşti-Chişinău şi retur, care urma să-l aducă pe Vieru la Bucureşti.
O echipă de medici din România l-a consultat pe poet, dar împreună cu medicii din Republica Moldova s-a decis că acesta nu poate fi transportat, deoarece aceasta i-ar pune în pericol viaţa.
 
Sâmbătă, medicii vorbeau despre anumite ameliorări ale stării sănătăţii lui Vieru, precum revenirea aproape la normal a tensiunii şi activităţii rinichilor, iar duminică seara la Chişinău urma să sosească un expert din Germania.
De asemenea, potrivit lui Gheorghe Ciobanu, mai multe investigaţii medicale au constatat lipsa unor complicaţii şi "corectitudinea tacticilor aplicate de către medici".
 
La 14 februarie, Grigore Vieru ar fi împlinit 74 de ani.
Poetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin. Cursurile şcolii primare şi cele medii le-a absolvit în satul natal şi în orăşelul Lipcani, între anii 1950-1953.
 
A debutat editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de critica literară drept un început de bun augur, în anul 1957. În 1958 a absolvit Facultatea de Filologie şi Istorie. În 1960 a fost numit redactor la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 1965 i-a apărut volumul "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", volum pentru care i s-a acordat Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).
 
Prin volumul de versuri "Numele tău", apărut în 1968 s-a produs o cotitură în destinul poetului. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apăreau pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
 
În anii următori au apărut volumele "Mama" (1975); "Un verde ne vede!" (1976), pentru care poetului i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978); "Steaua de vineri" (1978), apărută la editura Junimea din Iaşi; "Izvorul şi clipa" (1981), selecţie din lirica poetului apărută la editura Albatros din Bucureşti; "Scrieri alese" (1984), volum în care s-au adunat unele din cele mai frumoase poezii şi cântece, medalioane, secvenţe publicistice, volum, prefaţat de cel mai de seamă critic şi istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi; "Rădăcina de foc" (1988), la Editura Universul; "Curăţirea fântânii" (1993); "Văd şi mărturisesc" (1996), volumul selectiv de versuri, aforisme şi confesiuni, scos de Editura Minerva în una din cele mai prestigioase colecţii "Biblioteca pentru toţi"; "Acum şi în veac" (1997), volum antologic, apărut la Editura Litera din Chişinău; "Cartea Vieţii Mele" – volum ontologic de autor – 550 pagini – (2002).
 
Alături de creaţia sa poetică se situează şi aceea de alcătuitor de manuale şi abecedare în limba română (Steluţa, 1970; Abecedar, 1974; Albinuţa).
Grigore Vieru a primit, în 1988, cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
 
A fost ales deputat al poporului (1989). La 13 noiembrie 1990 a devenit membru de onoare din străinătate al Academiei Române, care l-a propus, în 1992, pentru Premiul Nobel pentru Pace. Membru corespondent al Academiei Române, din 23 martie 1993. Decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu – 150 de ani de la naştere" (2000). Decorat cu Ordinul Republicii, laureat al multor publicaţii din România.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.