Studiu de caz: Marca „Bolta Rece” a fost „furată” de un bucureştean

0

– Proprietarul lanţurilor de restaurante "City Cafe", "City Grill", dar şi al berăriei "Caru’ cu Bere" din Bucureşti, a înregistrat marca "Bolta Rece" fără nici un fel de probleme
 
 – "Isprava" a fost descoperită de reprezentanţii "Casa Bolta Rece" Iaşi în "al 12-lea ceas", înainte ca "furtul" să fie perfectat, cu acte în regulă, pentru o perioadă de 10 ani
 
 – După o luptă aprigă, derulată pe parcursul unui an, administratorii "Casa Bolta Rece" au reuşit să-şi câştige dreptul exclusiv de utilizare a mărcii

 
Vânătoarea "băieţilor deştepţi" după mărci comerciale importante rămase, din diverse considerente, neînregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) a atins şi binecunoscutul restaurant ieşean "Bolta Rece".
 
SC "Trotter Prim" SRL din Bucureşti, proprietar al lanţurilor de restaurante "City Cafe" şi "City Grill" dar şi a berăriei "Caru’ cu Bere", a speculat scăparea administratorilor localului ieşean, astfel că, la data de 27.12.2005 a depus cerere de înregistrare a mărcii "Bolta Rece" pe clasa 43 (servicii de alimentaţie publică; servicii de cazare publică).
 
Întrucât poziţia în nomenclator era liberă la acea dată, OSIM a acordat societăţii bucureştene dreptul de proprietate asupra denumirii comerciale la data de 31.12.2006, când marca având numărul 074778 a fost publicată în Buletinul Oficial al OSIM.
 
 
Odată cu această publicare, societăţii "Trotter Prim" SRL i s-a recunoscut dreptul exclusiv aupra mărcii "Bolta Rece", devenid astfel singura persoană care o poate folosi (în domeniul serviciilor de alimentaţie publică, al restaurantelor şi unităţilor de cazare) şi care, în acelaşi timp, o poate interzice oricărui alt utilizator.
 
Conform legislaţiei româneşti, prima entitate, fie ea persoană fizică sau juridică, ce îşi revendică o marcă şi obţine drept definitiv asupra ei, rămâne proprietar legal asupra dreptului de utilizare. 
Cu alte cuvinte, "furtul" mărcii ieşene "Bolta Rece" s-a aflat la numai un pas de a fi perfectat, cu acte în regulă, pentru o perioadă de 10 ani (perioada standard de înregistrare a unei mărci).
 
Cel care a avut inspiraţia „să punã mâna” pe marca „Bolta Rece” este Dragoş Petrescu, proprietar al lanţurilor de restaurante „City Cafe”, „City Grill”, dar şi al berăriei „Caru’ cu Bere” din Bucureşti 
 
 
 
Marca ieşeană, salvată de o contestaţie depusă pe ultima sută de metri
 
Reprezentanţii SC "Casa Bolta Rece" SRL Iaşi au aflat în "al 12-lea ceas" că societatea bucureşteană şi-a însuşit dreptul de utilizare a mărcii "Bolta Rece". Procedura prevede, după faza atribuirii unei mărci, o perioadă de trei luni în care părţile interesate pot depune opoziţii, iar administratorii restaurantului ieşean au aflat cu o lună înainte de expirarea acestui termen.
 
"Prin februarie 2007 am aflat cu stupoare că această firmă, «Trotter Prim» SRL din Bucureşti, a primit dreptul asupra mărcii «Bolta Rece». Am rămas surprinşi, în primă instanţă, având în vedere că «Bolta Rece» nu poate fi asociată decât cu Iaşul şi cu locaţia de pe strada Rece, unde există cel puţin din anul 1786, de când datează prima atestare documentară. După primele reacţii de uimire, am trecut la acţiune pentru a vedea ce este de făcut pentru a ne revendica marca", ne-a spus Valeru Mihai, administrator al SC "Casa Bolta Rece" SRL.
 
Pentru a-şi pune în operă planul de recuperare a numelui "furat", proprietarii restaurantului ieşean au beneficiat de consultanţa Agenţiei de Proprietate Industrială "Ariana" din Braşov, care a primit mandat să reprezinte interesele societăţii la nivelul OSIM.
 
De menţionat este faptul că, dacă firma ieşeană întârzia demersurile de contestare a deciziei prin care "Trotter Prim" primise marca, aceştia din urmă obţineau dreptul definitiv asupra denumirii "Bolta Rece".
 
Istoria "Bolta Rece", probată cu documente, a anulat decizia iniţială a OSIM
 
Primul pas a fost depunerea de către SC "Casa Bolta Rece" SRL Iaşi, la data de 26.03.2007, a unei cereri de înregistrare a mărcii, tot pe o singură clasă – 43 (servicii de alimentaţie publică; servicii de cazare publică).
 
"La această cerere s-a primit de la OSIM un aviz de respingere provizoriu, motivat pe baza existenţei dreptului de proprietate înregistrat anterior de SC «Trotter Prim» SRL", a explicat Violeta Bozocea, avocat-consilier în cadrul Asociaţiei "Ariana".
 
În paralel cu cererea de înregistrare, a fost depusă aşa-numita opoziţie prin care s-a cerut anularea înregistrării mărcii pentru firma din Bucureşti.
"Opoziţia la prima decizie de acordare a mărcii a fost depusă împreună cu un dosar considerabil atât ca volum, cât şi ca valoare probatorie prin care am dovedit că marca nu poate fi decât a societăţilor care administrează restaurantul «Bolta Rece» din Iaşi, de mai bine de 15 ani", a mai spus Valeru Mihai.
 
"Pe lângă notorietatea denumirii pentru serviciile de alimentaţie publică, un mare atu în obţinerea mărcii a fost identitatea fonetică şi conceptuală între denumirea «Bolta Rece» din conţinutul mărcii ce aparţinea deja firmei «Trotter Prim» şi numele comercial al societăţilor ieşene SC «Bolta Rece» SA şi SC «Casa Bolta Rece» SRL, înregistrate la Registrul Comerţului din anul 1991, respectiv 1995. Prin urmare, utilizarea denumirii respective de către o altă societate, aduce atingere dreptului anterior al oponentului cu privire la numele său comercial", a menţionat Violeta Bozocea.
 
Rezultatul a fost că, la data de 6 septembrie 2007, Comisia de specialitate din cadrul OSIM a decis admiterea opoziţiei şi a dispus respingerea mărcii "Bolta Rece" înregistrate de "Trotter Prim", în conformitate cu Legea nr. 84/1998.
 
S-au fript cu… Bucureştiul, iar acum suflă şi în… UE
 
Conform declaraţiilor reprezentantului "Casa Bolta Rece", societatea bucureşteană nu a dat nici un semn că ar dori să lupte, mai departe, prin mijloace legale pentru a rămâne proprietar al mărcii, astfel încât să ajungă să o valorifice în interes propriu.
 
Mai mult, Valeru Mihai a mai spus că nici nu a fost nevoie să discute cu cei de la "Trotter Prim", întrucât nu constituiau un impediment serios.
 
"Ei fac un altfel de alimentaţie publică, din bucătăria modernă, care nu are nici o legătură cu tradiţia culinară atât de bine cunoscută a restaurantului nostru. Avem atâta istorie în spate, încât nu am avut de ce să ne temem", a comentat Mihai.
 
Şi aşa a şi fost. Pe data de 07.03.2008, societăţii ieşene i-a fost atribuită marca "Bolta Rece". "Ca urmare a publicării acestei decizii în Buletinul Oficial al OSIM din luna martie, «Casa Bolta Rece» va beneficia de un drept exclusiv de utilizare a mărcii pe teritoriul României", a declarat consilierul Agenţiei "Ariana".
 
Societatea ieşeană nu doreşte, însă, să se oprească aici cu demersurile de protejare a mărcii.
"Mi se pare o decizie absolut firească şi normală. Bineînţeles că nu ne vom opri aici. Intenţionăm să ne protejăm marca şi pe teritoriul Uniunii Europene, întrucât nu este exclus să ne pomemin cu vreun restaurant «Bolta Rece» la Milano, de exemplu", a afirmat Felix Mihai, juristul societăţii "Casa Bolta Rece".
 
Celelalte localuri "Bolta Rece", obligate să renunţe la nume
 
În acelaşi timp, este cunoscut faptul că mai există localuri cu aceeaşi denumire, deschise în mai multe zone ale ţării, cum ar fi Buzău, Braşov sau Sibiu. "«Bolta Rece» este un brand al Iaşului, asociat cu Eminescu, Creangă şi alţi mari oameni de cultură care au trecut pragul localului de-a lungul celor 222 ani de existenţă. În mod firesc, ne vom apăra identitatea, nu neapărat noi ca şi societate comercială, care adminstrăm acest local, ci ca şi ieşeni. Ca urmare, intenţionăm să notificăm, la momentul potrivit, celelalte societăţi din ţară care utilizează această denumire comercială pentru localurile lor şi le vom specifica faptul că o folosesc în mod ilegal şi trebuie să se supună deciziei OSIM", a mai comentat Felix Mihai.
 
222 de ani de la prima atestare documentară
 
În micromonografia "Bolta Rece", scrisă de Adrian Pricop şi Constantin Boteş, se specifică faptul că "prima menţiune documentară cunoscută privind clădirea şi locul care va deveni vestita locantă a Iaşilor «Bolta Rece» datează din 17 ianuarie 1786".
"Astfel, pe data de 17 ianuarie 2008 am sărbătorit nu mai puţin de 222 de ani de la prima atestare documentară a locului şi clădirii care a devenit Casa Bolta Rece", ne-a spus Valeru Mihai, administratorul societăţii cu acelaşi nume.
 
De-a lungul timpului, localul a trecut prin mâinile mai multor rânduri de proprietari, care şi-au lăsat mai mult sau mai puţin amprenta asupra notorietăţii acestuia. Perioada de glorie, însă, a început, în 1864, odată cu preluarea în chirie a restaurantului de către familia Amira. În acea perioadă s-a bucurat de prezenţa celor mai celebri oameni de cultură ai vremii, junimiştii. "De numele Boltei Reci se leagă şi multe întâlniri dintre Ion Creangă şi Mihai Eminescu, care, într-o încăpere mai retrasă schimbau idei fără sfârşit, unul urmărindu-l şi admirându-l pe celălalt", se menţionează în aceeaşi monografie.
 
După un interval, început în anul 1902, în care restaurantul şi-a schimbat locaţia, "vechea firma Bolta Rece va reînvia, în anul 1966, în cunoscutul ei sediu de pe strada Rece".
 
După îndepărtarea regimului comunist, restaurantul s-a privatizat, în anul 1993, prin cumpărarea de la FPS şi FPP a pachetului majoritar de acţiuni de 93% de către Valeru Mihai şi Neculai Bodoga (actuali administratori ai societăţilor "Bolta Rece" SA şi "Casa Bolta Rece" SRL).
 
 
 
Etapele procedurii de înregistrare a unei mărci la nivel naţional
 
 
1. Depunerea cererii de înregistrare la OSIM
 
Depunerea cererii semnifică rezervarea denumirii, siglei, culorilor, dar şi a domeniilor de activitate pe care le vizează marca respectivă. Clasele  de produse şi servicii sunt standardizate şi se găsesc în Clasificarea Internaţională a Produselor şi Serviciilor pentru înregistrarea mărcilor (Clasificarea de la Nisa), care poate fi accesată la adresa:
http://www.wipo.int/classifications/nivilo/nice/index.htm.
Din momentul depunerii cererii marca este blocată având anterioritate în faţa cererilor depuse ulterior.
 
 
2. Cercetare documentară în baza de date OSIM   
 
Pe parcursul acestei etape, se verifică existenţa unor mărci identice sau similare şi eventualitatea apariţiei unor obstacole în procesul de înregistrare a mărcii.
 
 
3. Examinarea cererii de către OSIM
 
În termen de 3 luni, cererea este analizată de un examinator, care decide asupra înregistrării mărcii.
Dacă examinatorul decide acceptarea cererii aşa cum a fost formulată, dispune publicarea mărcii în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.
Pentru o perioadă de 3 luni de la publicare orice persoană interesată poate depune Opoziţie la înregistrarea mărcii.
 
4. Daca examinatorul decide refuzarea cererii, emite un Aviz de Refuz Provizoriu, situaţie în care solicitantul trebuie să apere marca şi să elaboreze un Punct de Vedere prin care să susţină prin argumente înregistrarea mărcii. La fel se procedeaza şi în cazul în care se formuleză o Opoziţie la înregistrarea mărcii.
 
5. În urma depăşirii acestor situaţii marca este înregistrată şi se eliberează certificatul de înregistrare
 
Marca se înregistrează pe teritoriul României, pentru 10 ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru mai multe perioade succesive de câte 10 ani, iar procedura durează aproximativ un an.
 
În urma înregistrării mărcii şi eliberării certificatului, solicitantului i se atribuie un drept exclusiv asupra denumirii şi siglei înregistrate, astfel încât nimeni nu va mai putea folosi această denumire pentru produse şi servicii identice sau similare cu ale acestuia, pe teritoriul României.

 
 
Căi de obţinere a protecţiei mărcii la nivel comunitar
 
Extinderea protecţiei mărcii şi în alte state decât în ţara de origine se poate face pe mai multe căi:
 
 
1. Calea naţională – prin care solicitantul poate depune cereri în fiecare din statele în care doreşte protecţie, însă acest sistem nu este întodeauna simplu, deoarece pentru mai mult de 3-4 state este şi deosebit de costisitor.
 
 
2. Calea internaţională – prin care solicitantul depune o singură cerere la Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale în care desemnează statele unde doreşte obţinerea protecţiei; în acest caz, taxele se reduc, însă în final se obţin tot mărci naţionale, în baza legilor specifice din fiecare ţară.
 
 
3. Sistemul mărcii comunitare – acest sistem implică existenţa unui oficiu regional cu competenţă de a înregistra mărcile valabile pe tot cuprinsul Uniunii Europene, acesta fiind OHIM – Oficiul pentru armonizarea în piaţa internă de la Alicante. Solicitantul trebuie să depună o singură cerere la acest oficiu care o examinează atât preliminar, cât şi în fond, iar dacă cererea îndeplineşte condiţiile legale, marca va fi valabilă pe tot cuprinsul Uniunii Europene.
 
Este bine de ştiut că mărcile comunitare au un caracter unitar. Dacă cel puţin într-unul dintre state cererea de marcă a fost respinsă pe întreaga lista de produse şi servicii, cererea de marcă va fi respinsă pe tot teritoriul Uniunii Europene, astfel caracterul unitar poate fi sintetizat în expresia "totul sau nimic".
 
De asemenea, pentru a respecta caracterul unitar, mărcile comunitare înregistrate înaintea aderării României trebuie să-şi extindă efectele în România. Dar în cazul în care mărcile sunt identice sau similare, înregistrate pentru produse identice sau similare, deşi înregistrate cu bună-credinţă, dacă acestea nu pot coexista, fie se interzice utilizarea mărcii comunitare pe teritoriul României fie se solicită anularea înregistrării mărcii naţionale.
 
Rezolvarea acestor conflicte va avea la bază vechimea celor două mărci, astfel:
– dacă marca solicitantului va fi mai veche, acesta va putea interzice utilizarea mărcii comunitare pe teritoriul României;
– iar dacă marca comunitară este mai veche, titularul mărcii comunitare poate cere anularea mărcii naţionale.
 
 
 
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.