Moartea poetului Grigore Vieru – o mare pierdere pentru cultura română

0
 
Cunoscutul poet Grigore Vieru, care a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Spitalul de Urgenţă de la Chişinău, în urma unui accident rutier, va fi înmormântat în satul natal Pererâta, raionul Briceni, în nordul Republicii Moldova, a declarat preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi.
"A fost dorinţa lui, e şi piatra acolo pusă, cu inscripţii deja", a declarat Cimpoi.
 
Preşedintele Traian Băsescu a transmis duminică (19 ianuarie 2009) un mesaj de condoleanţe familiei poetului Grigore Vieru.
"Am primit cu adâncă tristeţe vestea dispariţiei dintre noi a poetului basarabean Grigore Vieru", afirmă şeful statului.
 
Preşedintele Traian Băsescu subliniază că Grigore Vieru va rămâne în memoria poporului român ca o voce a conştiinţei româneşti: "Voce a conştiinţei româneşti, Grigore Vieru va rămâne în memoria noastră prin dragostea sa pentru limba şi istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin idealurile pe care le-a slujit neobosit. Stingerea sa din viaţă reprezintă o mare pierdere pentru cultura română. Pe această cale, doresc să transmit sincere condoleanţe familiei sale! Dumnezeu să-l odihnească!"
 
Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a declarat duminică că dispariţia marelui poet Grigore Vieru este o pierdere pe care o va resimţi cultura românească de dincolo şi de dincoace de Prut.
"În puţinele lui apariţii la Academia Română, era un om care vorbea întotdeauna cu suflet, din inimă, despre limba română. Era un mare patriot şi acest lucru nu se va uita", a mai spus Ionel Haiduc.
 
Fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion deplânge, la rându-i, dispariţia marelui poet Grigore Vieru, care, în opinia sa, a fost un un simbol al luptei naţionale duse de români în spaţiul basarabean.
"L-am ales, noi românii, membru în Academia noastră. Este un poet esenţial pentru spaţiul basarabean, general pentru spaţiul românesc şi, în acelaşi timp, este un simbol al luptei naţionale duse de români acolo", a declarat Eugen Simion.
 
"Aşa, ca om, părea un om foarte fragil, însă spiritul său a fost foarte tare. A fost un luptător şi tot imaginarul lui poetic reţine ideea unităţii şi libertăţii românilor", a subliniat Simion.
 
Academicianul Răzvan Theodorescu consideră că "prin moartea lui Grigore Vieru, România pierde unul dintre puţinii săi reprezentanţi care credeau cu tărie în unitatea acestui popor şi în unitatea sa prin limba pe care a cultivat-o ca nimeni altul. Într-o vreme în care uităm priorităţile noastre naţionale, într-o vreme în care ideea de românitate nu mai are valoare, Grigore Vieru, acest român de dincolo de Prut, ne-a reprezentat pe noi toţi şi a fost unul dintre cei mai desăvârşiţi români pe care i-am cunoscut".
 
Grigore Vieru va rămâne pentru români simbolul unui mare poet naţional, iar dispariţia sa reprezintă o mare pierdere pentru cultura română, a declarat fostul preşedinte Ion Iliescu.
"Ne-a zguduit această veste despre accidentul tragic care i-a curmat viaţa lui Grigore Vieru, care se întorcea de la o manifestare consacrată lui Mihai Eminescu. Pentru noi, rămâne un simbol de mare poet naţional, a cărui poezie ne-a impresionat de la început pe toţi", a spus fostul preşedinte.
 
Moartea lui Grigore Vieru este o pierdere uriaşă, iar tristeţea Basarabiei se îndoliază şi cu tristeţea noastră, a declarat scriitorul Fănuş Neagu la aflarea veştii încetării din viaţă a marelui poet de dincolo de Prut.
"Era un mare poet şi un extraordinar prieten. Cred că rareori am văzut în viaţa mea un om care să-şi iubească ţara cum o iubea el. Este o pierdere uriaşă, şi tristeţea Basarabiei se îndoliază şi cu tristeţe noastră", a spus Fănuş Neagu cu o uriaşă emoţie în glas după ce a aflat trista veste venită de la Chişinău.
 
Pentru marele prozator bucureştean "Grigore trece definitiv să asculte cântecul Prutului la el în sat. Ştiu ca-l va auzi mereu şi-şi va uni glasul cu el şi acolo, sub pământ. Ce îndurerată se vede azi Basarabia, privită din satul lui natal, Pererâta !"
 
"Sunt convins că Podul de flori, pe care l-a iubit atât de mult, azi începe să se schimbe în Pod de aramă, cu deschidere spre inima Dunării şi, de asemenea, spre inima Nistrului! Noapte bună, Grigore! Mereu ne va fi dor de tine şi mereu îţi vom deschide cartea ca să-ţi revedem surâsul tău înviforat şi trist!", a mai spus Fănuş Neagu.
 
Poetul Adrian Păunescu consideră că "în mod normal, în România ar trebui să fie doliu naţional. Pentru că nu moare oricine. Moare nu numai sufletul Basarabiei, ci o parte importantă din sufletul României. Fac apel la autorităţi, la preşedinte şi la primul ministru să declare doliu naţional la moartea unui poet de geniu, la moartea unui poet care atât prin viaţa sa de până acum, cât şi prin moartea sa de azi noapte se aşează la temelia unităţiii naţionale.
 
Noi vom fi ceva în lume dacă o să ştim să ne păstrăm sensibilitatea şi legămintele faţă de cei care ne-au premers. Iată, Grigore Vieru intră în rândul celor care ne-au premers!", a declarat duminică într-o intervenţie televizată, poetul Adrian Păunescu.
 
Moartea lui Grigore Vieru, cunoscut poet, reprezentant al identităţii româneşti din Basarabia, reprezintă o pierdere enormă pentru întreg neamul românesc, apreciază prietenii şi colegii săi, scriitori din Republica Moldova.
Grigore Vieru a avut importanţa unui poet naţional în perioada de renaştere naţională, a avut conştiinţa unităţii spaţiului cultural românesc, pe care a încercat şi i-a reuşit, în bună parte, să o impună şi tuturor generaţiilor, a declarat preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (USM), Mihai Cimpoi.
 
Grigore Vieru a fost poetul numărul unu. Personalitatea lui este una axială, nu doar în literatură, dar şi viaţa publică. A fost un punct de legătură între cultura românească din Basarabia şi cultura românească în ansamblu, potrivit lui Cimpoi.
Şi scriitorul moldovean Arcadie Suceveanu l-a calificat pe Vieru drept "un adevărat simbol al renaşterii şi conştiinţei naţionale". Prin el se exprima întreaga Basarabie şi conştiinţa românească de aici, afirmă Suceveanu.
 
Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet, a fost însuşi sufletul Basarabiei, este de părere un alt coleg şi prieten al poetului, scriitorul Nicolae Dabija.
Potrivit acestuia, primele mari adunări naţionale de la Chişinău au luat naştere la seratele de poezie ale lui Vieru, la finele anilor '70 ai secolului trecut.
 
"Abia după aceea, sute de mii de oameni au ieşit în stradă în 1989-1990, pentru a proclama limba română şi independenţa Republicii Moldova", a adăugat el. Prezenţa lui Vieru la Marile Adunări Naţionale a fost una de încurajare a mulţimii. La 7 noiembrie 1989 a fost unul din cei care a oprit tancurile sovietice, citind poezii, la 10 noiembrie acelaşi an, a participat la asaltul Ministerului Afacerilor Interne, când ministru era actualul şef al statului, Vladimir Voronin, a adăugat Nicolae Dabija.
 
"Grigore Vieru a fost un luptător, a încurajat mulţimile. Cu ajutorul lui am obţinut limbă română, alfabet latin, identitate românească, podurile de flori", potrivit lui Dabija.
El a amintit că Vieru a luptat pentru aceste valori încă din anii '60-'70, în timpul perioadei sovietice. "Abecedarul său a fost primul abecedar naţional, pentru că pentru prima dată, atunci, în anii '70, se vorbea despre Eminescu.
 
În aceeaşi perioadă, tirajul volumului "Trei iezi" a fost sechestrat la câteva zile după apariţie, deoarece în poezia "Curcubeul" cenzura a observat că acest curcubeu avea doar trei culori – albastru, galben şi roşu – culorile naţionale ale României", a remarcat Dabija.
 
Grigore Vieru a fost un exemplu pentru toţi colegii de breaslă, pentru că el a fost curat la suflet, a declarat poetul Anatol Codru, unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Grogore Vieru.
"M-am rugat aseară şi alaltăseară la căpătâiul suferinţei lui, s-a rugat tot neamul, dar probabil că prea târziu a fost auzită ruga noastră", a declarat poetul Anatol Codru.
 
Poetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererita de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin, în preajma Cernăuţilor. Cursurile şcolii primare şi cele medii le-a absolvit în satul natal şi în orăşelul Lipcani, între anii 1950-1953.
A debutat editorial, fiind student, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de critica literară drept un început de bun augur, în anul 1957.
 
În 1958 a absolvit Facultatea de Filologie şi Istorie din cadrul Institutului Pedagogic Ion Creangă din Chişinău. În 1960 a fost numit redactor la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu.
 
Volumul "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", apărut în 1965 i-a adus Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).
Prin volumul de versuri "Numele tău", apărut în 1968 s-a produs o cotitură în destinul poetului. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică.
 
În chiar anul apariţiei a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apăreau pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În 1973, după ce a trecut pentru prima oară Prutul în cadul unei delegaţii de poeţi sovietici, Vieru a declarat cu emoţie: "Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul".
 
Un an mai târziu, în 1974, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi.
 
În anii următori au apărut volumele "Mama" (1975); "Un verde ne vede!" (1976), pentru care poetului i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978); "Steaua de vineri" (1978), apărută la editura Junimea din Iaşi, cu un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu; "Izvorul şi clipa" (1981), selecţie din lirica poetului apărută la editura Albatros din Bucureşti; "Scrieri alese" (1984), volum în care s-au adunat unele din cele mai frumoase poezii şi cântece, medalioane, secvenţe publicistice, volum, prefaţat de cel mai de seamă critic şi istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi; 'Rădăcina de foc' (1988), la Editura Universul; 'Curăţirea fântânii' (1993); 'Văd şi mărturisesc' (1996), volumul selectiv de versuri, aforisme şi confesiuni, scos de Editura Minerva în una din cele mai prestigioase colecţii 'Biblioteca pentru toţi'; 'Acum şi în veac' (1997), volum antologic, apărut la Editura Litera din Chişinău; 'Cartea Vieţii Mele' – volum ontologic de autor – 550 pagini – (2002).
 
Alături de creaţia sa poetică se situează şi aceea de alcătuitor de manuale şi abecedare în limba română (Steluţa, 1970; Abecedar, 1974; Albinuţa). Albinuţa a avut cel mai mare tiraj în Basarabia şi a fost tipărită, în 1995, şi în România.
Grigore Vieru a primit, în 1988, cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
 
A fost ales deputat al poporului (1989).
La 13 noiembrie 1990 a devenit membru de onoare al Academiei Române, care l-a propus, în 1992, pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Membru corespondent al Academiei Române, din 23 martie 1993.
 
La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii şi în 2000 cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu – 150 de ani de la naştere".
Culegeri din lirica şi poezia sa pentru copii au apărut, de-a lungul anilor, în ţări precum Franţa, Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria şi Bielarus.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.