România a pornit pe un drum greşit în construcţia de autostrăzi

0
 
România a pornit, după 2000, pe un drum greşit în programul dezvoltării autostrăzilor, crezând că acestea pot fi construite cu fonduri de la buget, a declarat luni (26 ianuarie 2009) ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.
 
"Noi, în privinţa autostrăzilor, am pornit după 2000 într-un mod relativ greşit. Ne-am gândit că am putea să le construim cu bani de la bugetul statului. A fost o greşeală imensă, care trebuie corectată, deoarece nicio ţară nu a făcut acest lucru", a spus Radu Berceanu, la sfârşitul întrevederii cu preşedintele Agenţiei de Finanţare a Proiectelor de Infrastructură de Transport din Franţa, Gerard Longuet.
 
Ministrul a subliniat că România va încerca să înveţe din greşelile făcute de alte ţări europene, precum Franţa, care a început programul de dezvoltare a unei reţele de autostrăzi în urmă cu 30 – 40 de ani.
Potrivit programului de guvernare, România "se va îmbogăţi" cu 836 kilometri de autostradă, în perioada 2009 – 2012, dacă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va avea asigurată finanţarea necesară.
 
"Cred că este mult mai bine să încercăm să învăţăm din parcursul altor ţări, pentru a nu repeta aceste greşeli. Cu reprezentanţii Agenţiei franceze, care la ora actuală colectează fondurile strânse din concesionarea unor autostrăzi şi a unor proiecte de infrastructură pentru a le distribui altor proiecte în curs de derulare, ne vom întâlni şi aici şi în Franţa, pentru a face schimb de experienţă", a spus ministrul Transporturilor.
Ministrul s-a arătat sceptic cu privire la conectarea României la linia de TGV care va fi construită între Munchen, Viena şi Budapesta.
 
"Anul trecut se discuta în România de conectarea cu TGV-ul european prin Ungaria. Astfel de lucrări fac parte din greşelile pe care ar trebui să nu le mai facem. Dacă Franţa a terminat anul trecut linia de mare viteză între Paris şi Strasbourg, o direcţie extrem de importantă acum un an, vă daţi seama ce şanse avem noi să aducem TGV-ul din Europa la Bucureşti în termenul care s-a spus atunci, bănuiesc sub formă de glumă", a precizat ministrul Transporturilor.
 
Preşedintele Agenţiei Franceze a afirmat că România trebuie să înveţe din experienţa franceză şi să nu repete greşelile făcute de Franţa în domeniul dezvoltării infrastructurii de transport, de la autostrăzi la transport feroviar şi domeniul transportului fluvial.
 
"România este un punct de atracţie pentru Europa, în special din punct de vedere feroviar, având inclusiv posibilitatea construirii unei linii de mare viteză şi în domeniul transportului fluvial, utilizând Dunărea, dar România trebuie să fie conectată de restul Europei prin infrastructură de transport", a precizat Gerard Longuet.
Acesta a spus că discuţiile dintre cele două părţi vor viza şi aspecte tehnice, cu privire la rolul statului şi cel al firmelor private.
"În Franţa am făcut şi erori şi alegeri bune, şi prin acest schimb de informaţii vrem ca România să nu facă aceleaşi erori", a spus Longuet.
 
Acesta a explicat că în Franţa costul unui kilometru de autostradă este între cinci şi şapte milioane de euro pe kilometru, dar în mare parte responsabilitatea preţului aparţine constructorilor, care vin cu finanţarea în cadrul contractelor de concesiune, comparativ cu România unde un kilometru de autostradă costă 10 milioane de euro pe kilometru în cazul Autostrăzii Transilvania.
 
Oficialul francez a mai spus că, în cazul unor proiecte derulate de stat, a existat situaţia unor divergenţe din cauza depăşirii preţului iniţial, dar că acestea au fost rezolvate de cele mai multe ori pe cale amiabilă, având în vedere posibilele întârzieri ale termenelor din cauza rezolvării îndelungate a disputei.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.