Arheologia blochează investitorii indisciplinaţi din Timiş

0
 
Conducerea Muzeului de Istorie a Banatului din Timişoara va înştiinţa marţi (27 ianuarie 2009) Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional faptul că o firmă a demarat săpăturile pentru construirea unui hotel într-o zonă istorică a oraşului, fără a se face, în prealabil, descărcarea de sarcină arheologică.
 
Directorul Muzeului Banatului, Dan Ciobotaru, a declarat că legea nu permite deschiderea de şantiere fără obţinerea, în prealabil, a unui astfel de aviz, dar a aflat că firma avea, deja, avizul de la Comisia Zonală a Monumentelor, în baza căruia muncitorii au intrat cu buldozerul în teren.
"În mod obligatoriu, prima dată trebuie ca arheologii să verifice, în teren, dacă sunt sau nu vestigii în zonă, mai ales că este vorba despre un areal cu cea mai mare încărcătură istorică, situat chiar în vatra oraşului", a spus Ciobotaru.
 
Directorul Muzeului Banatului este cu atât mai nemulţumit de situaţia nou creată, cu cât – spune el – nu este pentru prima dată când constată astfel de deficienţe ale Comisiei de Monumente, aceasta eliberând, şi în trecut, asemenea avize discutabile.
"Voi cere oprirea imediată a lucrărilor de la hotelul de la intersecţia străzilor Ungureanu cu "de Savoya", până când arheologii vor controla fiecare centimetru de teren, de unde pot scoate la iveală posibile ruine şi obiecte vechi de sub temelia fundaţiei multiseculare a vechii clădiri", a spus directorul.
 
Locaţia unde se doreşte ridicarea hotelului de 4 stele a fost râvnită de mulţi oameni de afaceri, de ani de zile, inclusiv de consilieri locali, dar primarul Gheorghe Ciuhandu s-a opus, cerând să se păstreze arcadele şi temelia de cărămidă a ruinelor, fiind vorba despre un fost imobil istoric. Acum trei-patru ani, ca peste noapte, au fost distruse arcadele şi pilonii multiseculari, care stăteau în calea investitorilor.
 
În urmă cu circa doi ani, o echipă mixtă de control, formată din reprezentanţi ai Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Timiş şi de la Ministerul de Interne, a verificat situaţia clădirii de pe strada Eugeniu de Savoya 16, clădire cumpărată de o farmacistă, consilier local la acea dată. Scandalul izbucnit pe marginea imobilului cu fostă valoare de patrimoniu a început în toamna anului 2000, imediat după ce farmacista a ajuns consilier municipal şi preşedinte al Comisiei de Urbanism.
 
Ea a închiriat imobilul de pe strada Eugeniu de Savoya 16 pentru a deschide magazine de lux, dar, conform contractului, era obligată să expertizeze clădirea, să facă proiect şi să o restaureze, respectând arhitectura zonei, dar şi să conserve elementele de valoare ale clădirii, mai ales că fusese declarată ca având valoare de patrimoniu cultural de interes naţional.
 
Lucrările trebuiau terminate prin 2005. Între timp, din monument s-a ales praful, dar a crescut foarte mult valoarea terenului. Deşi clauzele nu au fost respectate, chiriaşa a reuşit să cumpere spaţiul de 465 metri pătraţi, după mai multe procese, în baza Legii 550/2002, cu 200 euro/mp, cu un total de nici 100.000 euro, într-o zonă unde preţurile terenurilor se licitează de 10 ori mai mult.
 
Pentru arheologi, vatra vechii cetăţi a oraşului este deosebit de importantă, mai ales că se presupune că peste 90% dintre comorile ascunse de înaintaşii noştri în zona Banatului nu au fost încă descoperite. Este şi cazul unei comori inestimabile despre care se presupune că ar fi fost îngropată de turci, în vechea cetate a Timişoarei, în ziua capitulării în faţa armatei conduse de Eugeniu de Savoya, la 13 octombrie 1716.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.