Doborâta de criza, Islanda priveste catre UE

 
Profund afectati de criza financiara, multi islandezi sustin ca aderarea la UE le-ar putea ajuta tara sa isi recapete stabilitatea economica, insa o opozitie puternica la adresa aderarii face din aceasta o concluzie departe de a fi clara, sustine, intr -o analiza , publicatia International Herald Tribune (IHT).
 
În momentul de  fata,  noteaza  publicatia, se  lucreaza  la  pregatirea  terenului pentru  un referendum in care populatia sa fie chestionata daca Islanda ar trebui sa demareze negocierile de aderare, o incercare de a trece peste capul clasei politice si a obtine un mandat public in aceasta problema.
Pâna la  aparitia  crizei, majoritatea  islandezilor  erau sceptici in  privinta  aderarii la  UE, temându-se  ca  Bruxellesul s-ar  putea  implica  in politica  lor  energetica  si privind pescuitul.  De asemenea, legaturile strânse cu SUA in timpul Razboiului Rece au tinut aderarea la UE departe de agenda Islandei.
 
Criza a expus insa distanta insulei atât fata de Europa cât si fata de SUA si, in momentul de fata, raspândeste temeri in privinta pierderii locurilor de munca. Lucratorii imigranti au disparut iar restaurantele care in decembrie necesitau rezervari sunt aproape goale, la fel ca magazinele de pe strazile principale.
Un plan aflat  in momentul de  fata  in discutie  vorbeste  despre  organizarea  unui dublu referendum, care sa includa, alaturi de intrebarea privind inceperea negocierilor cu UE si una privind termenii negociati.
 
Un referendum care ar avea loc in acest an ar oferi politicienilor spatiu de manevra, permitând euroscepticilor sa sustina discutiile fara a se angaja fata de aderare.
Guvernul in vârsta de o luna al Islandei este impartit in ceea ce priveste aderarea la UE, cu Verzii de stânga impotriva aderarii si cu social-democratii in favoarea sa. O victorie anticipata a grupurilor de centru-stânga in cazul unui scrutin ar esua probabil sa clarifice problema aderarii, oferind partidelor de opozitie sansa de a se impune in parlament.
 
Daca Partidul Independentei, al carui guvern a demisionat in luna ianuarie dupa zeci de ani la putere, sprijinit in mod traditional atât de grupurile eurosceptice cu interese in industria pescuitului cât si de  comunitatea  oamenilor  de  afaceri,  favorabila  aderarii,  isi schimba  atitudinea  in  privinta negocierilor cu UE, el ar putea oferi o majoritate in viitorul parlament celor care sustin inceperea negocierilor.
Industria de pescuit a Islandei sustine ca suveranitatea insulei ar fi in pericol daca UE ar forta o sa isi deschida apele pentru straini, sentiment extrem de raspândit in Islanda, care a dus „razboaiele codului” impotriva Marii Britanii in privinta drepturilor de pescuit in anii '70.
 
Insula respecta deja majoritatea legislatiei economice a UE, insa aderarea i-ar aduce pe cei 320.000 de islandezi pe cea mai mare piata din lume. Daca va aplica rapid, UE sustine ca Islanda ar putea intra in blocul comunitar chiar si in 2011.
De asemenea, aderarea la UE ar forta Islanda, a carei politica economica este in mare parte stabilita de FMI , care desfasoara in aceasta tara un program de asistenta in valoare de 10 miliarde de dolari, sa pastreze o politica fiscala si monetara prudenta dupa ce isi revine daca vrea sa adopte moneda euro in câtiva ani.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner