SUA in cautarea unui nou echilibru in diplomatie

 
Din China pâna in Cuba si din Europa pâna in Orientul Mijlociu, Hillary Clinton a incercat in mai putin de o luna sa reabiliteze si sa consolideze pozitia internationala a SUA.
În prima sa vizita in calitate de secretar de stat al SUA , Hillary Clinton s-a recules intr-un templu Shinto construit de imparatul Meiji –   fauritorul Japoniei moderne – sub lozinca „echilibru si armonie”, prin care doamna Clinton a vrut sa dea un exemplu a ceea ce va fi, de -acum incolo, politica externa a Administratiei Obama, noteaza ziarul La Vanguardia.
 
Prin acest turneu, Hillary a incercat sa imprime politicii externe americane o noua amprenta multilaterala menita sa solutioneze unele probleme pe care George W. Bush le -a provocat si altele pe care a fost incapabil sa le rezolve. Este prea devreme, desigur, pentru a aprecia rezultatele.
 
În unele cazuri, precum Iranul, Cuba sau conflictul palestiniano-isarelian, este vorba de conflicte care se intind pe parcursul a 3 decenii si cu privire la care a esuat tot ceea ce s-a incercat. Dar in primele sale demersuri domana Clinton a folosit deja un nou ton care, cel putin pâna acum, suscita sperante in aproape toate scenariile.
 
Asistam la dezvoltarea acelei „puteri inteligente” pe care Hillary Clinton a promis -o in Senat in cadrul confirmarii sale, o diplomatie care cuprinde câteva din vechile traditii ale puterii blânde promovata de anterioarele adminstratii si care rupe cu neoconservatorismul celui de -al doilea mandat Bush.
 
Fiecare din pasii facuti pâna acum de Hillary par sa se plaseze sub numitorul comun al cautarii unui nou echilibru sau al recuperarii echilibrului pierdut. Debutul itinerariului sau in Japonia si in Asia viza sa restituie rolul relevant pe care l-a pierdut Washingtonul in ultimii ani si o confirmare a prioritatii pe care acest continent il va avea in politica externa americana.
 
Echilibrul in aceasta regiune cere insa un tratament similar acordat Chinei, unde riscurile de conflicte si rivalitati cu SUA, egaleaza ponderea acestei tari in noua ordone mondiala. Clinton si-a facut publica la Beijing miza fata de pragmatism, asigurând ca presiunea necesara pentru a ameliora respectarea drepturilor omului in aceasta tara „nu trebuie sa interfereze cu criza economica global, criza generata de schimbarea climatica si criza securitatii”.
Relatiile cu China au fost realiste si in era Bush. Dar aceasta noua Administratie a dorit sa contrabalanseze concesiile facute regimului comunist cu dezghetarea dialogului cu unul din cei mai puternici rivali ai sai, Rusia.
 
În cadrul reuniunii de la Geneva cu omologul sau rus, Serghei Lavrov, doamna Clinton a cerut „reprogramarea” stadiului actual al relatiilor dintre cele doua tari, care trece printr-o faza similara celui al razboiului rece dupa conflictul cu Georgia din vara trecuta. „Cred ca putem ajunge la o viziune comuna, atât in contextul armelor strategice ofensive cât si in cele defensive”, declarase ministrul rus de externe.
 
Tratatul pentru reducerea armelor nucleare START expira in decembrie anul acesta iar Barack Obama vrea sa profite pentru a realiza o reducere de proportii istorice a arsenalelor atomice.
În acelasi timp, Washingtonul si Moscova trebuie sa -si rezolve diferentele privind instalarea scutului antiracheta in Polonia si Cehia. Obama a reamintit ca scutul a fost proiectat cu gândul la Iran si a sugerat ca, in masura in care Rusia este dispusa sa colaboreze pentru a evita ca Teheranul sa detina arme nucleare, scutul va sfârsi prin a -si arata inutilitatea.
 
Noul executiv american nu a renuntat sa avertizeze Iranul asupra consecintelor serioase pe care le-ar avea construirea de rachete   nucleare. Însa din nou in cautarea echilibrului, a insotit acest avertisment cu un posibil dialog direct si fara conditii intre Washington si Teheran pentru a discuta dificila agenda bilaterala. Ca dovada a disponibilitatii guvernului american, Hillary a declarat ca „este de dorit ca Iranul sa fie invitat in calitate de vecin al Afganistanului la o conferinta internationala asupra conflictului afgan.
 
Noua viziunea a acestui razboi este, poate, cel mai bun exemplu al acestei noi politici a echilibrului si armoniei. SUA, vor sa implice nu doar Iranul, ci si Rusia, India si Pakistanul.  Obama  vrea  sa  reconstruiasca  in  jurul razboiului din  Afganistan  o  ampla  coalitie internationala, asemeni celei care l-a insotit pe Bush tatal in primul razboi din Golf.
 
O asemenea coalitie necesita insa frânarea Israelului intr -un moment in care aceasta tara se indreapta catre un guvern de linie dura. Hillary Clinton a combinat in vizita sa in Israel sprijinul traditional acordat de SUA securitatii statului evreu cu avertismentul ca extinderea asezamintelor va prejudicia sansele de pace. Ceea ce nu este desigur suficient pentru a atenua resentimentele pe care anterioara Administratie le-a suscitat in lumea araba si musulmana.
 
Este si motivul pentru care doi emisari americani au vizitat Damascul pentru a explora optiunile unei reconcilieri, atât a SUA cu Siria, cât si a Israelului cu Siria. În aceeasi directie, Obama a anuntat ca va vizita Turcia, o tara musulmana, la jumatatea lui aprilie si prevede sa sustina un discurs destinat tuturor tarilor de aceasta credinta anul acesta, probabil in Indonezia.
 
Desi, respectând proportiile, se simte nevoia unui reechilibru si cu America Latina. Pentru aceasta, Obama va incerca sa ajunga la viitorul summit latino-american din aprilie , a carui agenda include embargoul impus Cubei. Interlocutorii nu sunt deloc usori: Hamas a respins deja demersurile doamnei. Iar Raul Castro, Mahmud Ahmadinejad, Kim Jong-il…   reprezinta toti o uriasa provocare pentru calitatile de diplomat ale lui Obama. Dar oportunitatea este unica.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner