Sistemul medical german a ramas tot bolnav si dupa reforme

 
Problemele din sistemul german de sanatate ii fac pe toti furiosi, atât pe medici, care se tem pentru viitorul cabinetelor lor cât si pe pacientii tratati la repezeala de medic sau trimisi la plimbare daca nu platesc in prealabil consultatia, toate acestea pentru ca in sistemul de sanatate, in ciuda reformelor , banii nu ajung acolo unde este nevoie de ei, comenteaza ziarul german Sueddeutsche Zeitung.
 
În ciuda evidentei, multi politicieni experti in probleme de sanatate spun doar ca ar trebui sa „reajusteze” anumite detalii ale reformei. Cine insa crede ca se poate iesi la capat prin câteva ameliorari pentru unele grupuri de medici specialisti se inseala, dat fiind ca eroarea se afla la nivel de sistem.
 
În cadrul sistemului de sanatate ar trebui ca pacientii sa fie in prim plan. În spatele unor concepte cosmetice precum reforma sanatatii sau fondul de sanatate se ascunde insa  in mod obisnuit un „monstru” birocratic, care complica platile facute catre medic si repartizarea contributiilor la casele de sanatate, pierzând aproape complet din vedere pacientul.
Un concept care sa promoveze o medicina pe criterii rationale nu este de gasit niciunde. Actuala reforma a onorariilor pentru medici nu ofera dea dreptul niciun stimulent pentru o medicina in favoarea bolnavului.
 
Daca, de exemplu, o pacienta cu cancer mamar, asigurata la casa de sanatate, se duce sa se trateze la ginecolog, acesta din urma trebuie sa faca dovada de mult idealism si de mai putin calcul economic daca vrea sa furnizeze servicii medicale de calitate. Din tratament face parte discutarea temerilor si asteptarilor, explicarea derularii chimioterapiei si prezentarea perspectivelor pe fundalul unei  evolutii  deocamdata  benigne  a  bolii. 
 
Aici  se  adauga  asistarea  bolnavului  pe  perioada tratamentului. Pe trimestru, un ginecolog primeste – in functie de land – o suma pausala de 15 pâna la 35 de euro pentru aceasta activitate. Faptul insa ca pentru aceasta activitate, care necesita timp si efort, nu sunt platiti mai mult decât o benzinarie pentru schimbarea unui cauciuc ii infurie pe medici, pe drept cuvânt, potrivit ziarului german.
 
Si pacientii au de suferit din cauza sistemului de onorarii. Atunci când un pacient vine la doctor pentru ameteli el trebuie examinat atât cardiac cât si cerebral, otologic (la ureche) si psihic, o munca complexa. Medicul de familie se multumeste eventual cu un EKG, neurologul cu un EEG iar investigarea  problemelor  psihice –  cea mai frecventa cauza  a ametelii  –  este  facuta superficial.
 
Pacientul este trimis de la medic la medic pentru ca nimeni nu doreste sa ia asupra sa punerea unui diagnostic atât de complex sau discutiile exhaustive cu bolnavul pentru o suma pausala de 30 sau   40 de euro. Ici si colo, unii pacienti care vin sa se plânga de suferinte banale sunt trimisi direct la spital. Pentru medici atractivi sunt numai pacientii sanatosi cu câteva suferinte minore. Cei care vin de mai multe ori trebuie tratati de medic fara plata.
 
Sistemul actual de sanatate se conformeaza unei retorici oarbe a progresului. Medicina nu este insa o ramura economica ca oricare alta, in care mai multe mijloace conduc la mai mult succes. Mai multa medicina nu inseamna obligatoriu mai multa sanatate. Sanatatea este mai degraba o stare a uitarii de sine, o „tacere a organelor”, care nu se poate realiza totdeauna pe baza de reteta.
Cu toate acestea, multi medici procedeaza conform unui motto cinic: Nu exista sanatosi ci doar persoane care nu au fost examinate suficient de bine.
 
Medicii realizeaza investigatii corespunzatoare mai ales atunci când sunt platiti separat sau in cazul pacientilor privati. În acest fel se risipesc sume gigantice pentru diagnostice si terapii inutile, desi circa 40% din pacientii de la cabinetele medicale sufera de afectiuni cu o componenta psihosomatica, care nu necesita un diagnostic de laborator sau cu ajutorul vreunui aparat, ci mai degraba o discutie specializata.
 
Cu toate acestea, medicii cheama deseori la controale inutile pacientii, dupa  incheierea  bolii.  Specialistii oncologi vorbesc  din ce  in ce  mai des  de supradiagnostic  si supraterapie, prin acestea urmând sa fie vindecate, de exemplu, tumori care nu au cauzat vreodata probleme. În revistele de specialitate se discuta frecvent despre cât de daunator este excesul de medicina. Competenta de baza a medicului este insa aceea de a renunta la diagnostice inutile si a recurge la activarea resurselor bolnavului.
 
Nici o alta tara nu investeste asa de multi bani – pe lânga SUA si Elvetia – in sistemul medical asa cum o face Germania. Din acesti bani insa prea putini ajung acolo unde este nevoie de ei. Asociatiile medicilor cu contract la casa de asigurari de sanatate (Kassenaerztliche Vereinigungen KV), care calculeaza si distribuie onorariile medicilor , sunt asa de umflate birocratic incât medicii pierd mai multa vreme cu calculul onorariului decât cu pacientul.
 
Eliminarea acestor asociatii se bucura actualmente de sprijin popular insa ei ar trebui sa -i urmeze un sistem in care medicina sa nu fie jertfita jocului liber al pietei. O alternativa ar fi modelul norvegian, unde medicii primesc pentru fiecare pacient care se inscrie pe lista lor o suma anuala pausala, indiferent daca pacientul nu vine sau vine o data sau de 10 ori.
 
În ce priveste speranta de viata si alte criterii alte unei sanatati adecvate Norvegia inregistreaza rezultate mai bune ca Germania, poate si pentru ca „Mai Putin” aduce deseori „Mai Mult”. Norvegienii merg la medic in medie de trei ori pe an, germanii de 16 ori.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner