Revenirea protectionismului si mânia opozantilor sai

 
Ajutoare masive destinate industriei auto, cresterea taxelor vamale –  in  contextul crizei economice,  problema  protectionismului revine  in  prim  plan,  comenteaza publicatia Le Monde diplomatique intr-un articol despre situatia economica mondiala.
Partizanii liberului schimb nu se lasa. Dar, pentru multi dintre criticii lor , introducerea unor taxe si cresterea taxelor vamale la produsele provenind din tarile emergente (mai ales China si vecinii sai) apare drept cel mai bun mijloc de protejare a pietei interne a tarilor europene si de crestere a salariilor.
 
Amploarea si gravitatea crizei au reaprins dezbaterea asupra protectionismului. O dezbatere sensibila, noteaza publicatia mentionata, daca luam in considerare virulenta aparatorilor  liberului schimb, transformat in fetis. Cu o prezentare a faptelor care ascunde adevarul din ignoranta sau voluntar, protectionismul apare ca un adevarat tabu. Refuzul de a identifica liberul schimb drept cauza a actualei stari de lucruri arata ca partizanii sai au parasit tarâmul reflectiei pentru a patrunde in cel al viziunii magice.
 
Liberul schimb determina un dublu efect depresiv, direct asupra salariilor si indirect prin concurenta fiscala pe care o face posibila. Pentru a pastra locurile de munca, guvernele tarilor ale caror intreprinderi sunt supuse direct concurentei productiei cu costuri scazute si cu slaba protectie sociala  incearca sa pastreze nivelul profiturilor  pe teritoriul lor  (conditie necesara pentru a evita delocalizarile), transferând cotizatiile sociale ale intreprinderilor la salariati. Prin urmare, la presiunea asupra salariilor se adauga o fiscalitate mai nedreapta si o reducere a prestatiior sociale  (salariul indirect).
Aceasta contribuie  la o presiune asupra veniturilor majoritatii familiilor , care nu-si pot mentine nivelul consumului decât indatorându-se mai mult, chiar atunci când resursele lor financiare devin mai fragile.
 
În centrul crizei nu se afla deci bancile, ale caror probleme nu sunt decât un simptom, ci chiar liberul schimb, ale carui efecte se adauga la cele ale finantelor liberalizate. În Statele Unite, partea remuneratiei muncii in venitul national a scazut la 51,6%, in 2006 nivelul istoric cel mai scazut din 1929, fata de 54,9%, in 2000. Pentru perioada 2000-2007, cresterea salariului real mediu n-a fost decât de 0,3% pe an, in timp ce venitul mediu pe familie scadea cu 0,3% in termeni reali. Scaderea a fost mai drastica la familiile cele mai sarace.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner