Regimul norvegian, mai sanatos decât cel mediteranean?

 
Pâna de curând, nutritionistii din intreaga lume promovau insistent asa-zisul regim alimentar mediteranean. Astazi, acest regim este inlocuit cu cel nordic sau mai exact „norvegian”, relateaza saptamânalul rus Argumenti i Fakti. Regimul alimentar mediteranean este practicat in destul de multe tari, cu unele mici deosebiri.
 
Unica este, insa, utilizarea in acest regim a unor alimente precum rosia, ardeiul, vânata, uleiul de masline si maslinele propriu-zise, a pestelui si unor sosuri din usturoi si ceapa, precum si a unei serii intregi de condimente, intre care oregano, rozmarinul si busuiocul. În afara de aceasta, una dintre bauturile preferate ale mediteranenilor, mai ales pentru greci si italieni, este vinul rosu.
 
Mult timp un asemenea regim era considerat cel mai sanatos, in conditiile in care regimul abunda in legume, foloseste produse de panificatie din „faina buna”, vin rosu, considerat profilactic pentru bolile oncologice, si minunatul ulei de masline, de la care nu te ingrasi, ci dimpotriva, slabesti.
 
În schimb, regimul mediteranean contine putina carne si produse lactate, principalii furnizori de colesterol si de elemente cancerigene. Acum, insa, oamenii de stiinta par a avea un nou favorit: asa-zisul regim alimentar nordic, mai exact „norvegian”.
 
Initiatorul unei ample campanii de provocare a acestui regim este o somitate in domeniul alimentatiei sanatoase: presedintele Asociatiei internationale pentru Studierea Obezitatii (Association for the Study of Obesity (IASO)), Arne Astrup.
În opinia lui Astrup, mult laudatul regim mediteranean are doua mari neajunsuri: in primul rând, el nu este unul potrivit pentru locuitorii tarilor nordice, din cauza climei reci si a particularitatilor organismului lor, iar in al doilea rând, produsele care compun acest regim sunt prea scumpe pentru nordici.
 
Din acest motiv, Astrup propune o schema alimentara alternativa. În locul rosiilor si ardeiului capia – dovlecei si varza de Bruxelles, care contin, mai mult ca orice alta leguma, antioxidanti si celuloza. Pentru aceiasi antioxidanti, medicii nordici lauda afinele si murele, care mai contin acizi grasi omega-3, necesare pentru buna functionare a sistemului vascular si nervos.
 
De asemenea, regimul norvegian presupune un consum ridicat de peste si de carne slaba – de cerb sau de elan – precum si de produse lactate pe baza de lapte de oaie. Toate aceste produse – laptele, carnea de cerb si pestele – au putine grasimi „rele” si destul de multe proteine, care ofera satietate cu un numar destul de redus de calorii. Acest lucru este foarte important pentru cei care doresc sa se mentina la o greutate normala.
 
Anul trecut, Astrup milita pentru tot felul de regimuri alimentare proteice, bazate pe putine hidrocarburi. În opinia sa, astfel de regimuri le permit oamenilor nu doar sa slabeasca, ci sa se si mentina la greutatea atinsa chiar si dupa incheierea regimului. Dimpotriva, un regim alimentar bazat pe delimitarea grasimilor „rele” de cele „bune” nu contribuie deloc la consolidarea efectului.
 
O persoana care ar dori sa tina regim norvegian ar trebui sa aiba aproximativ un astfel de meniu al zilei: la micul dejun – o fiertura din ovaz pe baza de lapte degresat si fructe de padure; la prima gustare – un sandvis din faina integrala, cu o felie de sunca slaba, cu pateu din ficat sau cu sardine; la prânz – o friptura din carne de elan la gratar cu varza de Bruxelles; pentru gustarea de dupa-amiaza – o budinca sau un iaurt din lapte de oaie.
 
În mod evident, multe dintre aceste produse sunt greu de gasit pe pietele alimentare ale altor tari. Însa, ele pot fi usor inlocuite cu unele mai accesibile: in loc de lapte de oaie – lapte de vaca, insa unul slab; in loc de carne de cerb sau de elan – carne fiarta de vita sau de curcan; in loc de mure sau afine – coacaza neagra sau catina.
 
Saptamânalul rus atrage atentia asupra faptului ca regimul nordic nu mentioneaza nimic despre alcool. Prin urmare, opinia potrivit careia nordicii trebuie sa se incalzeasca prin consum de alcool tare este doar un mit. În realitate, apar din ce in ce mai multe studii stiintifice, conform carora chiar si mult laudatul vin rosu poate fi periculos daca este consumat regulat. De exemplu, el s-ar face vinovat de o incidenta mai mare de cazuri de cancer la sân pentru femei.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner