„Matrix” implineste un deceniu

34
 
A câstigat 4 Oscar-uri, a strâns peste 460 de milioane de dolari din incasari si a deschis portile cinematografiei viitorului. Simbioza intre spectacol si audio vizual si filosofie, „The Matrix”, un fenomen al genului stiintifico-fantastic, a implinit saptamâna aceasta 10 ani de existenta, noteaza ziarul el Mundo.
 
De la imaginea cibernetica a genericului, cu literele si numerele verzi care se succedau aparent fara o ordine anume si care au servit apoi drept imagine de fond pentru mii de computere si pâna la trepidantul si romanticul sau sfârsit, „The Matrix”, in pofida premierei sale din 1999, a facut saltul la cinematografia secolului  XXI.
 
Thomas  Anderson  (Keanu Reeves), alias  Neo, descopera  gratie  mentorului sau Morfeu (Laurence Fishburne), considerat unul din subiectii cei mai periculosi de autoritati, ca lumea in care traieste este o iluzie generata de calculator, derulata in fata ochilor sai „pentru a ascunde adevarul”. Acest „adevar” in „Matrix” este ca oamenii sunt sclavii masinilor si care s-au razvratit intr-un anumit moment al istoriei. Asa cum explica filmul, exista „câmpuri nesfârsite in care nu ne nastem.
 
Suntem cultivati”. Între timp, populatia traieste intr-o realitate virtuala , aceeasi care distrage mintile – intr-o actualizare a mitului pesterii lui Platon – in timp ce corpurile noastre sunt folosite ca sursa de energie pentru buna functionare a masinilor. Si aici incepe misiunea, incarcata de simboluri crestine, pentru Neo   – anagrama lui „One”, cel ales – care trebuie sa conduca lupta pentru eliberarea omenirii din orasul Sion, cu ajutorul lui Trinity (Carrie -Anne Moss).
 
„Îmi inchipui ca acum te simti putin ca Alice din Tara Minunilor dupa ce te -ai intâlnit cu Iepurele”, ii spune la prima sa intâlnire Morfeu lui Neo, aceeasi senzatie pe care o resimti la vederea prima data a acestui cocteil de titluri clasice. Fratii Larry si Andy Wachowski, regizori si scenaristi ai filmului si-au impanat opera, care a generat atâtia admiratori dar si detractori cu omagii filmelor pe care le iubesc.
 
De la dilemele privind inteligenta artificiala, ca in „Terminator”, si aspectul vizual – cu accente de „cyberpunk”, amintind de „Blade Runner”, la parazitul introdus in corpul uman si care seamana cu cel din „Alien”, sau urmaririle pe acoperisuri din „Vértigo”. Acest „thriller”, cu banda sonora zbuciumata si plina de imaginatie, combina premisele genului science fiction cu tehnologia efectelor vizuale niciodata vazute pâna atunci si care suscita o armata de imitatori.
 
Se evidentiaza tehnica „bullet-time photography”, o incetinire extrema a imaginii asistata de computer care inregistreaza pâna la 12.000 de fotograme pe secunda. folosita in scenele in care Neo reuseste sa se eschiveze de gloantele dusmanilor sai.
 
Undeva la jumatate de drum intre o povestire futurista a lui Philip K. Dick si  filmele de arte martiale din Hong Kong, rezultatul final al oprerei fratilor Wachowski a angjat o dezbatere privind convergenta culturala, inteleasa ca o participare mult mai globala    in manifestatiile sale.
 
În jurul francizei (dupa „The Matrix” au urmat „The Matrix Reloaded” si „The Matrix Revolutions”, ambele in 2003), s-a creat un intreg imperiu cu benzi desenate, pagini de internet, desene animate si jocuri video, ca parti ineluctabile la ora intelegerii a universului acestei saga.
 
Aceste piese de puzzle, care faceau referire una la altele au creat o narativa comuna, au dus povestea spre domenii inexplorate ale trilogiei, ceea ce a facut ca primirea celor doua continuari sa nu fie la fel de primite deoarece faceau trimitere la detalii pe care publicul nu le cunostea.
 
Este ceea ce explica Henry Jenkins , fondator al programului de Studii Culturale  la  Institutul Tehnologic  din Massachusetts, in cartea „Convergence Culture”: „Multi critici au desfiintat urmarile pentru ca nu sunt suficient de logice si frizeaza uneori incoerenta”.
 
„Crezi in destin? Crezi ca detii controlul asupra vietii tale? Care este de fapt realitatea?” Sunt câteva din reflectiile pe care le lanseaza filmul de -a lungul celor 130 de minute, inainte ca Neo, transformat in Mesia, sa se adreseze direct spectatorului si sa plece in zbor. „Vin sa va arat o lume lipsita de reguli, fara controale, fara frontiere… unde totul este posibil. Încotro ne indreptam apoi? Este o decizie care depinde numai de voie”.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata