Cea mai mare parte a tarilor care au elaborat o legislatie echivalenta „legii Hadopi” pentru a lupta impotriva descarcarii ilegale de pe Internet, au revenit asupra hotarârii lor, potrivit ziarului francez Le Figaro.
Examinarea legii „Creatie si Internet”, care se deruleaza in cadrul Adunarii Nationale si continua sa dezlantuie web-ul, lasa loc unei vânatori particulare: aceea de exemple straine.
Examinarea legii „Creatie si Internet”, care se deruleaza in cadrul Adunarii Nationale si continua sa dezlantuie web-ul, lasa loc unei vânatori particulare: aceea de exemple straine.
Unul din argumentele folosite de ministrul Culturii, Christine Albanel, este intr -adevar presupusa eficienta a ripostei gradate in strainatate. O eficienta supraevaluata, in masura in care putine tari au adoptat efectiv aceasta abordare. Cum se prezinta situatia? Le Figaro face o prezentare a tarilor care au adoptat o legislatie contestata, sau intentioneaza sa o faca.
Irlanda este singura tara care a aplicat efectiv riposta gradata cu deconectarea de pe Internet. Aceasta masura nu se aplica peste tot, dar este aplicata de cel mai mare furnizor de acces-internet (FAI) irlandez, Eircom.
Acesta a acceptat la inceputul lui 2009 sa deconecteze abonatii la Internet prinsi de 3 ori ca au descarcat ilegal, in schimbul renuntarii la declansarea de urmariri impotriva acestora de catre EMI, Warner si Universal. Este inca prea devreme pentru a aprecia eficienta acestei masuri. Italia este intr-o pozitie de asteptare in raport cu Franta. Ministrul italian al Culturii, Sandro Bondi, a semnat, la 20 ianuarie, un acord de cooperare cu Parisul in lupta impotriva pirateriei si a precizat ca legislatia italiana o va urmari pe cea a Frantei.
Canada a optat destul de devreme pentru limitarea utilizarii retelelor care servesc la descarcare. Utilizarea software-ului de descarcare precum eMule sau a diferitelor programe care folosesc protocolul Bittorrent este depistata de furnizorii de acces care incetinesc viteza de transfer de care beneficiaza abonatul.
Este o abordare foarte contestata. Autoritatile intentioneaza, de altfel, sa aplice riposta gradata. Printre tarile care au dat inapoi Le Figaro mentioneaza Marea Britanie. Dupa ce a inceput prin a urma exemplul francez adoptând riposta gradata in vara lui 2008, Parlamentul britanic a reveni asupra deciziei.
David Lamy, ministrul responsabil cu proprietatea intelectuala, a explicat ca i se parea disproportionat ca sa sanctionezi astfel internautii. Un sistem alternativ este in curs de elaborare si va fi prezentat la toamna. Ceea ce face ca un anumit numar de argumente folosite de Christine Albanel si raportorul UMP al textului de lege, Franck Riester, sa fie depasite.
Acestia vorbeau de cifre precum "70% din internautii straini care au primit un prim e-mail inceteaza descarcarea ilegala; 90% o fac dupa al doilea e-mail”. Aceste cifre sunt extrase dintr-un sondaj efectuat in Marea Britanie, in care intrebarea pusa era deci ipotetica. O alta tara este Noua Zeelanda. Cazul insulei este emblematic: guvernul aplicase o legislatie similara celei din Franta, sau aproape.
Actiunea concertata a internautilor l-a constrâns in final sa dea inapoi si sa inghete textul. La sfârsitul lui februarie, dupa câteva zile de „blocare a Internetului”, in timpul carora posesorii de bloguri si de site-uri isi inchideau paginile si afisau un ecran negru, premierul John Key a cerut industriilor culturale si furnizorilor de acces sa se gândeasca la o alta abordare, mai putin coercitiva.
Ziarul francez trece in revista si tarile care au refuzat riposta gradata. În Norvegia, Federatia Internationala a Industriei Fonografice (IFPI) a incercat sa impuna o masura obligatorie cerând furnizorilor de acces sa blocheze accesul la unele site-uri precum celebrul Pirate Bay, sub amenintarea deschiderii unui proces.
O abordare care nu i-a placut deloc ministrului Educatiei si Cercetarii, Bĺrd Vegar Solhjell, care a luat pozitie pe blogul sau in favoarea licentei globale, un sistem forfetar care permite descarcarea legala. Partidul Socialist norvegian examineaza in prezent aceasta posibilitate.
Norvegia a mai luat in considerare o alta abordare, solicitata de lobby-urile discului si filmului din lumea intreaga si violent criticata de actorii web-ului: filtrarea continutului si interzicerea pur si simplu a unor site-uri.
Dar aceasta masura a fost categoric respinsa de furnizorul de acces norvegian, Telenor. În Germania, guvernul a aplicat o legislatie care reprima descarcarea, dar a refuzat sa adopte riposta gradata. Ministrul Justitiei a explicat ca „blocarea accesului la Internet este o sanctiune cu totul neacceptabila” si „din punct de vedere constitutional si politic, greu de impus”.
Exista si tari care nu au rezolvat problema, precizeaza Le Figaro. În tara Hollywood-ului, SUA, lupta impotriva descarcarii s-a angajat mai degraba pe teren legal decât pe cel legislativ. Deoarece statul federal nu s-a angajat niciodata, totul se bazeaza pe acorduri intre reprezentantii artistilor, companii cinematografice si studiouri, si furnizorii de acces (FAI).
La inceputul anului, Asociatia Americana a Industriei Înregistrarilor muzicale (RIAA) anunta semnarea unui acord cu mai multi furnizori de acces in vederea aplicarii aceluiasi sistem, sau aproape, ca in Franta: in caz de descarcare ilegala si repetata, deconectarea de la Internet.
Daca furnizorii FAI au acceptat sa transmita mail-uri abonatilor lor ca sa-i previna ca au fost „prinsi cu mâta in sac”, ei au refuzat in schimb deconectarea de la Internet pentru cei care recidiveaza, afirmând ca pentru aceasta este necesara o hotarâre a justitiei.
Japonia se intreaba ce metoda sa adopte. Într-o tara traditional mai putin expusa la mica criminalitate, legislatia privind descarcarea este in prezent minima: introducerea de continuturi on-line fara autorizatia titularilor de drepturi se pedepseste, in schimb descarcarea lor nu se pedepseste. Dar industria continuturilor, in special a benzilor desenate japoneze (manga), cere mai multa severitate.
Printre tarile care au incercat aplicarea masurilor de filtrare, Belgia reprezinta un alt caz original: justitia ordonase furnizorului de acces Scarlet sa blocheze site -urile „peer-to-peer”. Dar operatorul a explicat ca era imposibil din punct de vedere tehnic. Se asteapta decizia Curtii.
Acest tur al masurilor anti-descarcare ilegale dovedeste urmatorul lucru, potrivit Le Figaro: contrar a ceea ce afirma Christine Albanel si cei pro-Hadopi, riposta gradata este departe de a-si demonstra eficienta. Daca Franta o adopta, atunci ea va fi un deschizator de drumuri.
Ceea ce explica fara indoiala mobilizarea intensa a internautilor si a lobby-ului marilor companii in jurul proiectului de lege discutat de Adunarea Nationala, si care ar trebui votat joi (2 aprilie 2009).